Mașinăria europeană a pornit greu, lăsând spațiu liber dezinformărilor. Totuși, deja se pot contabiliza câteva decizii importante.

În momentul în care criza coronavirusului a început să ia proporții pe continentul european, statele membre au reacționat rapid, trecând la raționalizarea resurselor medicale, măsuri de ordin economic și limitarea circulației.

Dar nu trebuie uitat că în domenii precum sănătatea, care constituie apanajul statelor membre, Bruxelles-ul nu poate face mai mult decât fiecare guvern în parte. Nu poate transfera de la un stat la altul nici fonduri, nici echipamente medicale. Nu poate nici măcar să oprească un stat membru să închidă frontierele interne – Tratatul Schengen însuși le permite asta, atunci când există amenințări la adresa siguranței sau a sănătății publice. Cu toate progresele înregistrate în ultimele decenii, Uniunea rămâne o organizație de state suverane. Instituțiile europene încep să recupereze terenul pierdut.

Comisia reacționează

Comisia Europeană a anunțat alocarea a 37 de miliarde de euro pentru soluții de urgență în plan medical şi ajutor pentru întreprinderile în dificultate. În cadrul acestei măsuri, peste un miliard de euro revin României.

O sumă de 267 de milioane de euro a fost orientată către cercetarea europeană pentru producerea unui vaccin anti-coronavirus.

În plus, Comisia a acceptat modificarea normelor privind ajutorul de stat şi deficitul bugetar, astfel încât statele membre să poată sprijini direct agenţii economici loviţi de efectele crizei sanitare.

Pentru prima dată, Uniunea Europeană a organizat achiziția centralizată de echipamente medicale și tot pentru prima oară și-a constituit o rezervă strategică de echipamente medicale.

Comisia Europeană consideră că achiziția s-a dovedit a fi un succes. Producătorii au făcut oferte care acoperă și, în unele cazuri, chiar depășesc cantitățile solicitate de statele membre. Achizițiile comune acoperă măști de diferite tipuri, mănuși, ochelari de protecție, viziere, salopete.

Comisia dă astfel asigurări că spitalele, profesioniștii din domeniul sănătății, centrele de îngrijire și persoanele care au nevoie vor dispune de echipamentele necesare în termen de două săptămâni de la semnarea de către statele membre a contractelor cu ofertanții, pe care ar trebui să le încheie foarte rapid.

Drum liber pentru bunuri

Închiderea frontierelor, justificabilă din punctul de vedere al siguranței interne, a pus în cauză chiar libera circulație a bunurilor, ce stă la baza pieței unice. Adică piatra unghiulară a Uniunii Europene.

În această situație, Comisia a avut orientări practice privind gestionarea frontierelor, în scopul de a menține circulația mărfurilor pe tot teritoriul UE pe durata crizei.

Punctele de trecere a frontierei pentru culoarele verzi trebuie să fie deschise tuturor vehiculelor de marfă, indiferent de natura mărfurilor pe care le transportă. Trecerea frontierei, inclusiv toate verificările și controalele medicale, nu trebuie să dureze mai mult de 15 minute, a atras atenția Comisia Europeană.

Potrivit comisarului pentru transporturi, Adina Vălean, „rețeaua UE de transport conectează întreaga UE. Documentul nostru de orientare are drept scop să contribuie la protejarea lanțurilor de aprovizionare ale UE în aceste condiții dificile și să asigure că mărfurile și lucrătorii din sectorul transporturilor pot continua să circule peste tot unde este necesar, și asta fără întârziere. Acum este importantă mai mult decât oricând o abordare colectivă și coordonată în privința transportului transfrontalier. Culoarele verzi sunt, de asemenea, concepute special pentru a-i proteja pe lucrătorii din sectorul transporturilor aflați în prima linie a acestei crize. Acest set de recomandări le va facilita misiunea deja stresantă și va conferi muncii lor mai multă siguranță și previzibilitate”.

Verificările și controalele medicale trebuie efectuate fără ca șoferii să trebuiască să iasă din vehicule, iar conducătorii înșiși trebuie supuși doar unor controale minime. Nu trebuie să li se solicite conducătorilor vehiculelor de transport de mărfuri să prezinte niciun alt document în afara documentului de identitate, a permisului de conducere și, dacă este necesar, a unei scrisori din partea angajatorului.

Niciun vehicul și niciun conducător al vreunui vehicul de transport de mărfuri nu trebuie să fie discriminați, indiferent de originea și destinația lor, de naționalitatea conducătorului auto sau de țara de înmatriculare a vehiculului, a mai atras atenția Comisia Europeană.

Mobilizare și la BCE

Banca Centrală Europeană a eliberat un total de 970 de miliarde de euro pentru susţinerea economiei celor 27 de state membre, prin cumpărarea de obligaţiuni publice sau private și titluri de stat. Acestor sume li se adaugă 40 de miliarde de euro de la Banca Europeană pentru Investiții pentru completarea necesarului de echipamente medicale şi susţinerea IMM-urilor.

Italia, țara cea mai lovită de criza coronavirusului, va fi parte a unui plan separat de ajutorare din partea instituțiilor europene, în afară de sumele ce-i revin în cadrul măsurilor dispuse până acum.

„UE este suma deciziilor de criză”

Serviciul European de Acțiune Externă (SAE) a publicat un editorial în care îi atenționează pe europeni că actuala criză va schimba politica globală. Textul arată că există, totuși, o înțelegere a provocării și o anumită viziune.

Potrivit SAE, criza nu este un război, dar este „asemănătoare războiului”, deoarece necesită mobilizarea și o direcționare a resurselor la niveluri fără precedent.

Există o bătălie globală a narațiunilor în care calendarul este un factor crucial.

„În ianuarie, tema dominantă era o criză locală în provincia Hubei, agravată de acoperirea informațiilor cruciale de către oficialii regimului chinez. Europa a trimis o mulțime de echipamente medicale pentru a ajuta autoritățile chineze, copleșite la acea vreme. De atunci, China a redus infecțiile – iar acum trimite echipamente și medici în Europa, așa cum fac și alții.

China apasă agresiv mesajul că, spre deosebire de SUA, este un partener responsabil și de încredere. Și am văzut și încercări de a discredita UE”.

Există o componentă geopolitică, incluzând o luptă pentru influență prin „politica generozității”, explică SAE.

Instituția propune o serie de acțiuni la nivel european pentru depășirea crizei: punerea în comun a resurselor pentru a lucra la tratamente și la un vaccin; limitarea daunelor economice prin coordonarea măsurilor de stimulare fiscală și monetară și menținerea deschisă a comerțului cu bunuri; colaborarea la redeschiderea frontierelor atunci când oamenii de știință ne spun că putem face asta; combaterea campaniilor de dezinformare online.

„Ar trebui să ne amintim, de asemenea, că niciuna din celelalte probleme pe care ne-am concentrat înainte de criză nu a dispărut. De fapt, s-ar putea să se înrăutățească. În calitate de europeni, deja navigăm într-o lume cu tensiuni geopolitice în creștere, în special între SUA și China. Și aici, riscul este că epidemia va amplifica tendințele preexistente. În general, sarcina pentru UE este de a sfida criticii și de a demonstra în termeni foarte concreți că este eficientă și responsabilă în timp de criză”, se afirmă în editorialul SAE.

Textul se închide cu ceea ce Jean Monnet scria în memoriile sale: „Europa se va forja în crize și va fi suma soluțiilor adoptate pentru aceste crize”.

Evenimentele din ultimele săptămâni au lăsat într-adevăr impresia că Europa ar fi putut să acționeze mai coerent. Dar dacă există cu adevărat o dorință colectivă pentru ca Europa să facă mai mult, poate ar trebui să le spunem asta guvernelor noastre. Întrebarea este ce vor zice despre asta politicienii populiști care conduc în multe capitale ale Uniunii Europene? ■