Ascensiunea celor care spun nu
Ediția tipărită | Finanțe și economie
2 mai 2019
OFIȚERII DE CONFORMITATE sunt baubaul din finanțe. Pentru bancherii și comercianții care vor să se defuleze, ei sunt fețele palide care se încruntă la orice tranzacție care ar putea să încalce vreo regulă, sau să contravină vreunei reglementări. Un episod recent din „Miliarde”, o serie de televiziune despre Wall Street, surprinde frustrarea acestor oameni care aduc ploaia: „Dollar” Bill Stern este atât de sătul de faptul că Ari Spyros îi taie aripile, încât negociantul veteran își izbește mașina de latura Porsche-ului responsabilului cu conformitatea, la ieșirea din parcarea fondului lor speculativ, Axe Capital.
Dar să nu le plângem de milă polițiștilor din interiorul băncilor, deoarece aceștia se bucură de un deceniu de aur, după criză. În timp ce numeroase bănci s-au chinuit cu reducerile de personal și cerințele dure de capitalizare, numărul ofițerilor de conformitate și puterea acestora au crescut. Băncile care au fost amendate pentru că au ajutat corupția, pentru spălare de bani și încălcarea sancțiunilor și-au consolidat echipele lor de conformitate, risc, juridice și de audit intern. Ofițerii de conformitate nu vor fi niciodată starurile rock ale finanțelor, dar ei au trecut de la tobe, la chitară armonică. Și, deși unele bănci lasă să se înțeleagă că au ajuns la „Vârful Conformității”, nivelul de personal și investiții va rămâne probabil mult deasupra celui de dinainte de criză.
Combaterea criminalității financiare formează miezul activității de conformitate. Aplicarea legii s-a întărit după ce America a adoptat Legea Patriot, care țintea fluxurile de bani către teroriști și alte personaje negative, după atacurile din 11 septembrie. Începând din 2008, reglementatorii au amendat firmele financiare cu cel puțin 28,4 miliarde de dolari pentru spălarea de bani și violarea sancțiunilor; doar BNP Paribas a plătit suma de 8,9 miliarde de dolari pentru mișmașuri în privința sancțiunilor. Ajutarea evazioniștilor fiscali a costat băncile alte 9,5 miliarde de dolari. Urmează alte amenzi: băncile scandinave, amestecate în scandaluri care implică spălarea banilor rusești, inclusiv Danske Bank și Swedbank, se așteaptă la penalizări.
Conformitatea se referă și la a respecta o droaie de reglementări, care acoperă totul, de la capital și guvernanță corporatistă, la dezvăluire/reguli de informație (disclosure) și diversitate. Echipele de conformitate trebuie să se ocupe chiar și de diversiuni inocente, precum „pariurile din birouri” – pariuri făcute pe evenimente sportive ca nu cumva să violeze legile jocurilor de noroc. Thomson Reuters, care țione la zi alertele de modificări de reglementare, spune că un număr de 56.321 au fost emise de 900 de organisme, în 2017. „Trebuie să ai la îndemână o operațiune la scară industrială, doar pentru a digera aceste modificări de reglementare,”, spune Colin Bell, ofițerul–șef pentru conformitate (OSC) al HSBC.
Dorind să arate că activitatea de conformitate este o prioritate, băncile o subliniază mai mult în raportările lor decât odinioară (vezi graficul 1). Deși raportarea informațiilor (disclosure) este neregulată, iar băncile definesc conformitatea și funcțiile conexe în moduri diferite, ele par să fi pus acțiunea în conformitate cu declarațiile lor. Informațiile publicate (disclosures), câte sunt, sugerează că activitatea de conformitate reprezintă 10% sau mai mult din personalul marilor bănci, față de jumătate din acest nivel, la mijlocul anilor 2000.
La finele lui 2018, circa 30.000 dintre cei 204.000 de angajați ai băncii americane Citigroup (15%) lucrau în departamentul de conformitate, risc sau alte funcții de control – destul ca să umple mai bine de două treimi din scaunele de la Citi Field, stadionul de baseball al echipei New York Mets. La finele lui 2008, acest departament nu avea decât 4% dintre angajații băncii. JP Morgan Chase ar putea aproape să îl umple cu cei 43.000 de angajați pe care susține că îi are la „controalele fortăreței” (o categorie care este, probabil, mai largă).
HSBC, care a fost amendată cu 1,9 miliarde de dolari în 2012 pentru că a trecut prin bancă bani proveniți din drogurile din Mexic, are circa 5.000 de angajați la serviciul său de conformitate anti-spălare de bani (ASB). Standard Chartered, care a vărsat 1,8 miliarde de dolari pentru violarea sancțiunilor, are 3.500. Ambele bănci cheltuiesc 500 milioane de dolari pe an doar pe ASB – pentru Standard Chartered, echivalentul unei cincimi din profitul său brut, din 2018. Departamentele ASB ale băncilor britanice cheltuiesc anual 5 miliarde de lire sterline, potrivit Autorității pentru Conduita Financiară. De când BNP Paribas a fost lovită de mega-amenda din 2014, banca aproape că și-a dublat personalul care se ocupă de conformitate sau pe acela din alte funcții de control, la aproape 13.000 de oameni. Creșterea cererii de detectivi ASB a fost o mană cerească și pentru cei care îi certifică. Asociația Specialiștilor Certificați Anti-Spălare de Bani, cu sediul la Miami, a înregistrat o creștere a membrilor săi, pe plan mondial, de la 5.600, la 70.000, din 2007.
Băncile implicate în scandaluri de bani murdari nu numai că se grăbesc să angajeze, ci fac și reclamă la asta, ca să liniștească piețele. Danske Bank a spus că va angaja 600 de noi funcționari de conformitate anul acesta; numărul lor s-a mărit deja de patru ori din 2015, la 1.200. ABN AMRO, care este anchetată pentru că una dintre fostele sale sucursale ar fi putut fi legată de Spălătoria Automată Troika (Troika Laundromat), o schemă rusească de spălare a banilor, a dat publicității detalii despre investițiile sale în ASB (inclusiv triplarea personalului angajat să facă „verificarea bonității clienților” (client due diligence). Băncile aruncă, de asemenea, cu banii pe pregătirea personalului și pe supravegherea acestuia. S-au dus zilele când negocianții le puteau cere stagiarilor interni să facă testele de conformitate bazate pe computer în locul lor, în timp ce ei se duceau să bea o halbă de bere. Astfel de șmecherii sunt acum un delict care antrenează demiterea.
Bancherii cărora le place să spună nu
Conformitatea nu câștigă doar investiții, ci și putere. În trecut, era îngropată adesea în departamentul juridic sau de risc, iar OSC se subordona ofițerilor–șefi de risc sau consilierilor generali. Acum, ei sunt, mai degrabă, subordonați direct conducerii băncilor; de pildă, Bell de la HSBC este direct subordonat directorului executiv al băncii. Rolul acesta implică acum mult mai mult decât asigurarea că firma se încadrează în lege: legătura cu consiliul de administrație, asigurarea că investitorii și reglementatorii dispun de informația de care au nevoie, precum și contribuția la creionarea culturii de risc a băncii. „Poziția a devenit mult mai influentă,”, spune Mark Jackson de la Heidrick & Struggles, o firmă de recrutare.
După criza financiară, piața locurilor de muncă în domeniul conformității a devenit una dintre cele mai fierbinți din finanțe. Un OSC este plătit mult mai puțin decât cei care aduc clienții, așa-zișii „rainmakers”, oamenii care aduc ploaia de bani și clienți noi în bănci, dar cel mai bine plătit poate să se aștepte la un salariu anual de bază de peste un milion de dolari. (Conformitatea cântărește greu și la plata pentru cei cu funcții de vârf: la HSBC, „riscul și conformitatea” este cel mai important element pe care îl ia considerare consiliul de administrație atunci când îl evaluează pe CEO, cu o pondere de 25%. Profitul adus băncii contează 20%, iar creșterea veniturilor, 10%).
În consecință, conformitatea atrage mai multe nume mari decât odinioară. Jennifer Calvery, șefa pentru eliminarea amenințărilor legate de delictele financiare, a fost înainte șefa FinCEN, reglementatorul ASB al Americii, un rol care bagă spaima în inimile bancherilor din toată lumea. Cei care se ocupă de recrutare spun că avocații talentați, care ar fi refuzat înainte posturile de conformitate, sunt acum mai interesați.
La fel sunt și generatorii de profituri ai băncilor. În ultimii ani, BNP Paribas i-a încurajat pe angajați să se transfere între departamentele de afaceri și cel de conformitate, pentru a „disemina conformitatea și cultura conduitei”, spune Nathalie Hartmann, șefa sa pentru conformitate, – care era, înainte, responsabilă cu managementul portofoliului băncii. Conform cadrului post-amendă de conformitate al BNP, „ofițerii de conduită și de control” se plimbă prin sălile de tranzacționare și de vânzări, detectând comportamente nelalocul lor mai devreme decât ar fi fost posibil înainte.
Bănci precum BNP și HSBC, care au acum mai mulți ani de eforturi de dezvoltare a conformității au intrat într-o fază de „stabilizare”, spune un consultant. După ce au început cu mărirea numărului de oameni care să rezolve problema, ele încearcă acum să sporească eficiența și să scadă costurile. Unele, inclusiv UBS, au sugerat chiar că ar putea fi timpul de repliere, după boom. Cheltuielile cu conformitatea au atins un vârf la HSBC în 2017, spune Bell. „Ca în orice ciclu de transformare, există oă fază de așezare, când poți, de pildă, să te dispensezi de cei care au făcut pregătirea inițială, sau care au inițiat proiectele de tehnologie care funcționează foarte bine acum.”
Unele firme financiare fac acum outsourcing pentru funcțiile de conformitate sau pentru proiectele specifice. Firma americană Compliance Risk Concepts (Concepte de Risc pentru Conformitate), care se ocupă de asta, a înregistrat o creștere a cererii cu peste 30% pe an, spune Mitch Avnet, principalul său partener. Iar în America, unde controalele s-au întărit înaintea celore din Europa, piața pentru slujbe în domeniul conformității s-a ușurat un pic. Jack Kelly, de la Compliance Search Group, o firmă care se ocupă cu angajările în sectorul de conformitate, atribuie acest fapt parțial toleranței reglementatorilor; nu este vorba atât de o de-reglementare propriu-zisă (administrația Trump a redus mai puțin birocrația decât promisese), cât de „clipit din ochi” din partea celor care reglementează, în sensul că vor aplica regulile mai puțin stringent. John Gilmore de la Barker-Gilmore, o altă firmă de recrutare, spune că, deși piața se menține puternică, „nu mai vedem războaie uluitoare de licitații pentru angajarea unor ofițeri de conformitate bine calificați, acolo unde erau alte două oferte pe masă, și nu puteai fi sigur că omul va accepta slujba decât în momentul în care intra pe ușă la bancă.”
Acum, cea mai mare problemă pentru controlorii bancari este cât de mulți angajați umani pot să înlocuiască cu boți, fără să compromită conformitatea. HSBC investighează posibilitatea de a folosi „big data” pentru a aloca un scor de riscuri de delicte financiare fiecărui client. Băncile intră în parteneriate cu unele dintre sutele de „regtech”-uri care au apărut precum ciupercile după ploaie în ultimii ani: start-up-uri cu nune ca RegBot și Arachnys, care promovează conformitate la niveluri de vârf. Potrivit HTF, o firmă de cercetare de piață, veniturile globale de pe piața regtech au fost de 1,4 miliarde de dolari în 2018, și sunt prevăzute să atingă 6,4 miliarde de dolari, în 2025.
Cea mai matură parte este verificarea ASB, care este dominată de firme mai mari, precum Refinitiv și Dow Jones, și care ajută băncile și companiile să verifice bonitatea și conformitatea clienților și a potențialilor parteneri comerciali în privința spălării de bani, a sancțiunilor șio a riscurilor de finanțare a terorismului. Această activitate continuă să se dezvolte cu mare viteză. Vânzările au crescut cu 18% în 2018, consideră Burton-Taylor, o altă firmă de cercetare. Unii dintre cei mai importanți din domeniu mizează pe revoluția roboților. „Cu timpul, Inteligența Artificială (AI) va îmbunătăți în mod dramatic (procesele ASB), precum și alte cerințe complexe de conformitate”, a scris Jamie Dimon, directorul general al JPMorgan Chase, în ultima sa scrisoare către acționari.
Pe moment, multe bănci se chinuie totuși să aleagă între miile de produse care își dispută atenția, spune Stacey English de la Thomson Reuters. „IA comportă riscuri pe care nu le înțelegem”, spune șeful pentru conformitate de la o mare bancă. În decembrie, un grup de reglementatori americani le-a cerut băncilor să folosească „abordări inovatoare”, inclusiv IA, pentru a întări conformitatea în domeniul luptei împotriva spălării de bani. Dar băncile rămân temătoare că vor fi penalizate dacă tehno-experimentele lor dau greș.
Ideea unor algoritmi de conformitate care să îi înlocuiască pe investigatorii în carne și oase este fantezistă, spun experții. Sujata Dasgupta, care răspunde de conformitatea în domeniul delictelor financiare la Tata Consultancy Services, vede cum personalul de conformitate se mută spre „investigații de calitate mai mare”, în timp ce boții sunt folosiți pentru „sarcini de verificare mai bazate pe reguli, mai repetitive.”
Mai mult, bancherii nu se așteaptă la o relaxare nici în aplicarea legilor împotriva delictelor financiare, și nici în noile reglementări. Folosirea sporită a sancțiunilor ca instrument de politică externă în America sub Donald Trump înseamnă că băncile trebuie să fie mai vigilente decât oricând (vezi graficul 2). Crește cererea de oameni care pot să ajute băncile să negocieze noile reguli privind protecția datelor și cele privind viața privată, cum ar fi GDPR din UE. O aplicare mai strictă a legilor sporește, și ea, riscurile de conformitate. În Marea Britanie, de pildă, au crescut cerințele privind răspunderea personală în cazul directorilor principali ai firmelor financiare.
O conformitate mai riguroasă este, de asemenea, răsplătită de tendința crescândă a reglementatorilor, inclusiv a Departamentului pentru Justiție din America, de a oferi mari reduceri la penalizările pentru firmele care raportează singure încălcările în cazurile de delicte financiare și de corupție. Nu este, deci, surprinzător că un studiu global al ofițerilor de risc și conformitate de la 800 de firme financiare arată că 43% se așteptau ca echipa lor să crească în următoarele 2 luni, în timp ce numai 5% se așteptau la o reducere. Dacă automatul rusesc de spălare de bani va face mai multe victime, s-ar putea să fim martori la o altă rundă de angajări.
O fotografie a lui Eliot Spitzer atârnă pe peretele firmei de recrutare în domeniul conformității a lui Kelly. Ca procuror–general al New Yorkului, Spitzer (care a fost răsturnat și el, mai târziu, de un alt tip de scandal) era spaima Wall Street-ului, atacând băncile pentru diferite pretinse transgresiuni și dând naștere unui val anterior de angajări în domeniul conformității. „El este unul dintre eroii mei”, chicotește Kelly, „iar scandalurile sunt prietenii mei”.
Acest articol a apărut în secțiunea Finanțe și economie din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Ascensiunea celor care spun nu”.