Un an de Reporter Global, un an de economie

Ce s-a întâmplat în ultimul an în economie? A fost o perioadă agitată atât pe plan intern, cât și în economia globală. La nivel mondial, încă de acum un an, se vorbea despre încetinirea economiei, despre Brexit și despre un ciclu nefiresc de lung de creștere. Astăzi, la riscurile externe se adaugă tensiunile comerciale dintre China și SUA, cu repercusiuni asupra întregii economii mondiale, și indecizia privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, care mărește numărul de necunoscute care stau în fața Europei.

204
6 minute de lectură

Anul trecut, o analiză Reporter Global vorbea despre exodul românilor în Europa și în lume: trei milioane de români se aflau în afara țării, oameni care au trimis acasă, de-a lungul timpului, cinci miliarde de dolari. Din acest punct de vedere, românii sunt pentru țara lor cel mai mare „investitor străin”. Chiar dacă o parte importantă din bani au mers către consum și către construcții, este evident că banii diasporei au ajutat și au modernizat România.

Încă din iulie 2018, Reporter Global scria că gazul din Marea Neagră depinde de BRUA, de piață și de taxe. Din păcate, astăzi, situația este la fel, ba poate chiar mai complicară. În sensul că investitorii nu au luat o decizie tranșantă privind investițiile din Marea Neagră, din cauza deselor modificări ale unor înțelegeri parafate cu statul român. De altfel, România a reușit să încurce toate calculele investitorilor schimbând continuu condițiile legale sau pe cele agreate cu investitorii. Statul a vrut, pe rând, redevențe mai mari, utilizarea gazului în economia autohtonă, tarife mai mici ale gazelor naturale, astfel încât nimeni dintre cei care urmau să facă o investiție de miliarde de euro nu a mai putut să își facă un plan de afaceri. Drept urmare, investițiile în Marea Neagră bat pasul pe loc.

A urmat, anul trecut, pesta porcină. Un virus care a făcut multe victime în zootehnia românească și care a avut ca rezultat creșterea importului de carne de porc. O situație care a mărit deficitul comercial și așa destul de ridicat al produselor agroalimentare. Astăzi, pesta porcină nu mai este de actualitate, dar știri care vorbesc despre mici focare existente în țară apar din când în când. În plus, scumpirea cărnii de porc poate fi și ea o consecință a pestei porcine.

Despre fragilitatea economiei românești, analizele revistei au atras atenția, în ultimul an. Evoluția economiei locale a confirmat temerile. Creșterea deficitelor, dezechilibrele bugetare au fost semnalate de fiecare dată de-a lungul timpului. La fel și devierile României în relația cu Uniunea Europeană, în ceea ce privește indicatorii economici, statul de drept sau limbajul antieuropean.

Anul 2019 a început cu „Ordonanța care demolează economia”. Nu este o exagerare. Ordonanța 114 punea economia pe butuci. Ea lovea în patru sectoare economice esențiale: energie, bănci, telecomunicații și fonduri de pensii. Între timp, „pastila 114” a mai fost „îndulcită” pentru a fi mai ușor „înghițită” de către companii și consumatori. Dar problema rămâne și ea s-a complicat atât de mult, încât reprezentanții mediului de afaceri se întreabă cum ar trebui corectată ordonanța 114? Printr-o abrogare, pur și simplu, sau printr-o abordare separată, pe domenii? Cert este că de-a lungul acestui an, Reporter Global a scris despre toate efectele ordonanței în economie și în finanțe.

Preluarea președinției României a Consiliului Uniunii Europene, privită cu scepticism inițial, a fost o temă care a străbătut prima jumătate a acestui an. Până la urmă, guvernul și președintele au dus la un final decent mandatul european. Asta, în pofida faptului că, de multe ori, guvernul a trebuit să pledeze în Europa pentru stabilitate financiară, pentru respectarea tratatelor fiscale europene, adică exact invers față de ceea ce face în țară.

Summit Sibiu Mai 2019, Foto: Bogdan Cristel

„Revolta regiunilor istorice” este mișcarea declanșată la începutul acestui an de o parte din regiunile României nemulțumite de imobilismul guvernului de la București. Moldova a început să ceară tot mai apăsat o autostradă care să o lege de vestul țării, iar unele orașe din vest și-au luat soarta în mâini făcând alianțe pentru atragerea de fonduri europene. Această revoltă vine pe fondul diferențelor de dezvoltare ale regiunilor și județelor și pe cel al scăderii autonomiei financiare în teritoriu.

Bugetul pe anul 2019 a fost adoptat cu întârziere, a fost contestat chiar de primarii localităților importante și stârnește și acum controverse referitoare la alocarea până la sfârșitul anului a sumelor necesare pentru pensii, salarii și administrarea curentă a instituțiilor publice.

„BNR sub asediu” și „Singur împotriva tuturor” sunt titlurile care au marcat asaltul dat de politicienii puterii asupra băncii centrale, dar și asupra guvernatorului BNR. Atacurile au venit din toate pozițiile: Ordonanța 114 a fost adoptată fără consultarea BNR, decizia privind aurul României a fost luată fără a se ține cont de punctul de vedere al băncii centrale, iar BNR a fost făcută responsabilă pentru toți indicatorii macroeconomici lipsiți de performanță ai economiei românești. Asaltul asupra Băncii Naționale a avut o intensitate fără precedent în ultimii 30 de ani și a fost însoțit și de atacul asupra altor instituții publice, precum Consiliul Concurenței, Vama sau Agenția pentru Protecția Consumatorilor. Toate criticile au avut scopul de a masca rezultatele economice slabe ale guvernelor PSD-ALDE.

Investițiile, lipsa forței de muncă și schimbarea paradigmei muncii au fost subiectul mai multor analize ale revistei. Cum se poate face trecerea de la o economie low-cost la una cu valoare adăugată mai mare a fost o temă aflată în atenția specialiștilor și abordată în revistă. De asemenea, un subiect analizat a fost acela al felului în care vor arăta meseriile viitorului, atunci când robotizarea și automatizarea vor schimba o bună parte din obiceiurile de muncă actuale. Cât de mult vor fi folosiți roboții în economia viitorului? Este o dilemă care frământă mințile specialiștilor.

Relația tensionată dintre România și Uniunea Europeană a continuat și anul acesta din cauza abordărilor puterii politice privind statul de drept și legile justiției. Efectele se puteau vedea în sensul declanșării de către Comisia Europeană a unor proceduri de penalizare care ar fi putut să ajungă până la blocarea fondurilor europene pentru România. După alegerile europarlamentare, sunt speranțe că România va reveni pe un traseu european normal.

„Summitul” european de la Sibiu a fost un eveniment așteptat la nivelul Europei, în contextul reformelor Uniunii și al alegerilor care se apropiau. Întâlnirea a fost un succes și un prilej de a arăta încă o dată majoritatea pro-europeană a cetățenilor României. Deciziile de la Sibiu urmează să fie aplicate de instituțiile europene, aflate în plină schimbare după alegerile europene de la sfârșitul lunii mai.

A fost un an furtunos, din punct de vedere economic și politic. Un an care are și va avea repercusiuni asupra viitorului. Povestea continuă, așadar.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele