Un buget tot mai mare, cu rezultate tot mai modeste

213
4 minute de lectură

Bugetul sănătății este totdeauna în discuție. Deși, în ultimii ani, bugetele au crescut constant, temele legate de calitatea serviciilor medicale sunt obiect de controversă între pacienți și administrație sau între medici și specialiști.

Dar cifrele de buget nu înseamnă mare lucru pentru publicul larg. De exemplu, ce ne poate spune că bugetul de anul trecut a fost de 35,9 miliarde de lei. Ce ar putea spune faptul că anul acesta bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate va crește la 37,8 miliarde lei? Trebuie să luăm în calcul la aceste sume și bugetul alocat prin Ministerul Sănătății, care anul acesta va fi de 9,5 miliarde de lei. Deci, bugetul total al Sănătății este mai mare decât anul trecut și comparativ cu ultimii ani.

Finanțarea sistemului de sănătate este destul de complicată, pentru că sursele de cheltuieli sunt diferite, CNAS și Ministerul Sănătății. Ministerul alocă fonduri pentru o serie de programe naționale, iar cheltuielile au și ele mai multe ținte. În principal, există spitale finanțate de la bugetele locale, după cum există spitale care primesc fonduri de la minister și casa de asigurări. Este un sistem care complică o analiză făcută cu acuratețe asupra cheltuielilor din domeniul sănătății.

Cei mai mulți bani se cheltuiesc pe medicamente

Un lucru este, însă, sigur: în ultimii ani, salariile personalului medical au crescut. Cu toate acestea, cheltuielile de personal, deci salariile, au fost anul trecut de aproximativ 284 de milioane de lei. Cele mai mari cheltuieli sunt făcute în contul capitolului de bunuri și servicii, ceea ce înseamnă medicamente și alte produse medicale.

În total, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost, anul trecut, de aproximativ 25 de miliarde de lei. Suma deține de departe cea mai mare pondere din bugetul Sănătății, dar, cu toate acestea, în spitale, medicamentele nu sunt suficiente, iar farmaciile afișează în continuare un număr limitat de zile în care există alocat buget public pentru cumpărarea de medicamente subvenționate.

În același timp, anul trecut, suma alocată pentru investiții din bugetul Casei Naționale de Sănătate este ridicolă, numai 811.000 lei. Este posibil ca investițiile să fie realizate din bugetul ministerului, dar nici în acest caz alocările nu sunt foarte mari.

A fost promisă construirea a cinci spitale regionale, dar demersurile sunt, în acest moment, incoerente. Nu este clar în ce stadiu se află acest proiect de construire a spitalelor regionale și dacă se va realiza într-un viitor apropiat.

Angajații susțin bugetul Sănătății

Veniturile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au fost, anul trecut, de 36 de miliarde de lei. Principala sursă de alimentare a bugetului o reprezintă contribuțiile de asigurări, cele ale angajatorilor aducând 3,7 miliarde de lei, iar cele ale angajaților generând venituri de 27,1 miliarde de lei.

În acest context, nu trebuie uitat că, prin contribuția plătită, se obține o asigurare de sănătate în sistemul public. Cu alte cuvinte, asigurații au dreptul la tratament și la intervenții medicale, atunci când devin pacienți. Problema este că de mulți ani pachetul de servicii medicale, așa-numitul pachet de bază, este insuficient sau bugetul alocat medicamentelor este considerat prea mic.

Unele categorii profesionale nu plătesc, prin lege, contribuțiile de sănătate

De asemenea, au apărut categorii profesionale, precum constructorii, care sunt scutiți de la plata contribuțiilor de sănătate. Astfel de breșe pot aduce complicații în sistemul asigurărilor, în sensul că se creează hazard moral, prin care unele categorii profesionale nu plătesc cota de contribuție, dar sunt asigurate.

Plățile informale rămân o problemă a sistemului de sănătate, dar fără a mai avea impactul de acum două decenii. Cel puțin, aceasta este percepția generală, neexistând un studiu recent privind nivelul plăților informale.

Din acest punct de vedere, reprezentanții mediului de afaceri pledează pentru introducerea coplății, o modalitate care a mai fost aplicată în urmă cu câțiva ani, dar abandonată, în acest moment. Principiul poate fi util, marea întrebare este la ce nivel se poate impune coplata și în ce măsură este eficientă și pentru bugetul de stat sau pentru bugetul asigurărilor sociale de sănătate, respectiv pentru Casa de Sănătate. Introducerea coplății este greu de acceptat de către politicieni, întrucât ar fi o lovitură dată de către politicieni propriului electorat.

Așadar, bugetele pentru sănătate sunt tot mai mari, dar progresele în îngrijirea pacienților sunt mai puțin vizibile.

Constantin Rudnițchi
Constantin Rudnițchi are o experiență de 28 de ani în presa scrisă, audio și TV ca jurnalist, moderator și realizator de emisiuni. A fost redactor-șef adjunct la revista „Capital”, redactor-șef al revistei economice „Bilanț” și al revistei „Economistul”.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele