Un „nou” guvern, un nou program de guvernare. Guvernul Orban 2 a prezentat programul de guvernare și, indiferent de soarta politică a Executivului, programul trebuie privit cu seriozitate. De ce? Pentru că într-o proporție foarte mare, agenda viitorului guvern sau viitoarelor guverne va fi construită pe baza programului de azi.

Noul program de guvernare a fost, bineînțeles, actualizat. Pentru că, să nu uităm, o serie de decizii au fost deja luate de primul guvern Orban. Printre cele mai importante sunt cele legate de modificarea prevederilor Ordonanței 114, de revenirea la fiscalizarea contractelor de muncă part-time în regimul special al acestora și desființarea supraaccizei la carburanți. Sunt măsuri care au fost criticate de politicienii PNL atunci când au fost adoptate de către guvernele PSD-ALDE și, în pofida impactului bugetar negativ, guvernul Orban a ținut să modifice legislația.

O creștere economică bazată pe consum

Acum, noul program de guvernare pleacă de la o observație corectă asupra creșterii economice despre care se spune că s-a bazat pe consum și a neglijat investițiile. Cu un mic amendament, toate datele arată că anul trecut a existat o revigorare a investițiilor publice. Acestea sunt cifrele și analizele (inclusiv ale Băncii Naționale a României), dar, într-adevăr, creșterea investițiilor nu este deloc vizibilă la nivelul cetățeanului.

La nivel politic, Ludovic Orban își asumă un merit al revigorării investițiilor prin faptul că, la sfârșitul anului trecut, a eliberat sume semnificative de la buget în contul unor lucrări efectuate sau contractate de autoritățile locale.

De asemenea, primul guvern Orban a desființat structura complicată și paralelă a Fondului de Dezvoltare și Investiții, a întors proiectele la ministere (fapt absolut logic) și speră ca prin această mișcare să nu afecteze, dimpotrivă, să impulsioneze investițiile publice în plan local.

Noul program are dorința de a pune accentul pe noua economie, pare că se concentrează asupra stimulării investițiilor private, creșterii competitivității și introducerii tehnologiei în administrație și în interacțiunea dintre mediul privat și cel public.

Două teme de interes public, offset-ul și companiile de stat

Există două teme interesante. Prima este legată de obiectivul de a dezvolta parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a mașinilor de luptă, echipamentelor sau subansamblelor. Un prim semnal a fost dat. Ministrul apărării, Nicolae Ciucă, a anunțat că achiziția de către România a 942 de camioane și remorci militare va avea și o componentă de offset.

În felul acesta, o parte din bugetul de 2% din PIB, alocat dotării armatei, se va întoarce în economie.

Al doilea obiectiv este cel privind eficientizarea companiilor de stat și introducere principiilor guvernanței corporative. Sunt teme pe care le auzim de două decenii și va trebui să le vedem înainte de a le crede. Este adevărat că guvernul Orban a luat primele decizii privind managementul companiilor de stat, dar timpul a fost prea scurt pentru a avea rezultate sau, în unele cazuri, pentru a aplica regulile legale ale guvernanței corporative.

O reformă sensibilă din punct de vedere politic

Programul de guvernare își propune o serie de ținte corecte, dar care vor fi interpretate politic. Este cazul recent, când ideea de a defini consumatorul vulnerabil și de a direcționa către acesta subvențiile alocate pentru utilități publice a născut o interpretare politică populistă a PSD. Lia Olguța Vasilescu a anunțat deja o dublare a facturilor, iar primarul general al Bucureștiului luptă din răsputeri să distrugă ideea.

De asemenea, la capitolul energetic se asumă o deblocare a investițiilor în zona offshore. Intenția este bună, mai rămâne doar ca și investitorii să fie convinși de oportunitatea alocării fondurilor. Listarea pe piață a unui pachet de acțiuni Hidroelectrica, dar păstrarea controlului de către stat este o altă măsură aflată pe lista guvernării.

Avem și o trimitere la cel mai fierbinte subiect european, pactul verde, și anume adoptarea Strategiei Energetice și a Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice. Pare vag, dar este important, pentru că deja există luări de poziție ale unor europarlamentari români, care susțin că sumele alocate României pentru a face conversia producției de energie electrică pe cărbune către surse regenerabile sau prin utilizarea gazului natural sunt insuficiente. Desigur că strategia, dacă va fi finalizată în timp util (anul acesta), ar trebui să aducă mai multe informații și soluții.

Orientarea către inovare și tehnologie

În rest, este de menționat dorința de a modifica programele de tip Start Up Nation către inovare și tehnologie. În materie de infrastructură, obiectivele sunt generoase, precum accelerarea implementării investițiilor în execuție sau demararea de proiecte noi de investiții în infrastructura de transport, prin promovarea unor documentații mature și bine fundamentate. Cheia este afirmația privind calitatea documentației. Se sugerează că fostele guverne PSD-ALDE nu au reușit să elaboreze studii tehnice de calitate, fapt care a împiedicat, până la urmă, dezvoltarea infrastructurii. Este posibil, dar toată lumea așteaptă rezultate. Evident, asumarea unui număr de kilometri, care ar trebui dați în folosință, nu mai este credibilă.

În concluzie, avem în față un program de factură liberală, cu ținte ambițioase, care are un singur cusur: este, deocamdată, doar pe hârtie.  ■