Un tribunal „belt-and-road”[2] visează să rivalizeze cu tribunalele occidentale

    De ce este atât de precaut?

    204
    BEIJING, CHINA - MARCH 05: Chinese military conductor gestures as he instructs his music band members during a rehearsal for the opening session of the National People's Congress at the Great Hall of the People on March 5, 2019 in Beijing, China. According to the government work report, the main expected targets for economic and social development this year are: GDP growth of 6%-6.5%, urban employment of more than 11 million, urbanization unemployment rate of 5.5%, and urban registered unemployment rate of 4.5%. The consumer price rose by about 3%, the rural poor population fell by more than 10 million, and the energy consumption per unit of GDP fell by about 3%. (Photo by Lintao Zhang/Getty Images)

    Chaguan[1]

    Ediția tipărită / China

    6 iunie 2019

    TREI CUVINTE — Echitate, Profesionalism, Deservire – formează o declarație de misiune pentru Tribunalul Comercial Internațional al Chinei, care a ținut prima sa ședință publică la Xi’an, în 29 mai. Când Chaguan a participat la sesiune, împreună cu diplomați străini și reprezentanți ai Tribunalului Suprem al Poporului din China, această promisiune, care conține cele trei cuvinte în engleză și chineză, strălucea de pe un ecran digital care domina holul de la intrare, din bronz și marmură, al acestei instituții de justiție, cea mai nouă din China.

    Clădirea este impresionantă, deoarece și ambițiile sunt mari. Tribunalul a fost creat pentru a sprijini căile ferate, drumurile și cablurile de fibră optică din inițiativa „Belt and Road” – un program la scară mondială, lansat în 2013, de președintele Xi Jinping – cu ceva mai puțin vizibil: o viziune distinctă, chinezească a modului în care legile ar trebui să guverneze comerțul globalizat. Instituția are două tribunale. Cel din Xi’an se află pe un loc simbolic. Orașul a fost punctul terminus istoric pentru convoaiele de cămile, care se deplasau pe drumurile comerciale numite, mai târziu, Drumul Mătăsii. Tribunalul său frate, din orașul Shenzhen, care înflorește la sud, va audia dispute legate de rutele maritime din proiectul președintelui Xi. Cu toată pompa, noua curte de justiție are totuși un viitor incert, umbrit de dubii legate de numărul de firme care vor fi de acord să o folosească – deși mandatul său se extinde acum până la marile dispute în care sunt implicate firme străine, nu doar la tranzacții din programul belt-and-road. Îndoielile sunt legate de un al patrulea cuvânt drag liderilor comuniști, dar care lipsește de pe ecranele digitale din tribunal: control.

    Dorința de control i-a făcut pe oficiali să fie extrem de precauți când au pus la punct regulile curții de justiție. Alte organisme juridice care se ocupă de cazurile comerciale internaționale s-au deschis, în ultimii ani, de la Dubai, la Singapore, până la Olanda. Pentru a-și semnala independența, ele folosesc, în mod tipic, judecători din mai multe țări. Judecători proeminenți au îndemnat Curtea Supremă a Chinei să ia în calcul măsuri curajoase similare, în crearea noilor tribunale, mizând pe dorința ei de a face ca sistemul judiciar să fie mai deschis spre lume și mai bine pregătit. Oficialii din legislatura chineză s-au opus însă modificării legii pentru a le permite judecătorilor străini să oficieze în noua curte de justiție. În schimb, tribunalele vor împrumuta judecători de la curtea supremă. Audierile se vor desfășura în chineză, de către avocați chinezi, deși sunt permise documente probatorii în engleză.

    Curtea de justiție „belt-and-road” face parte din curtea supremă. Ea a numit un „comitet de experți” cu 32 de membri, majoritatea, străini. Rolul lor este doar de consiliere a tribunalelor și de mediere, dacă părțile vor dori să evite litigiul. Un membru francez, Tao Jingzhou, care conduce biroul din China al firmei de avocatură Dechert, se plânge, într-o lucrare recentă, că tribunalul este „constrâns în multe feluri.”

    Shan Wenhua, un alt consilier al tribunalului, a răspuns la întrebările reporterilor în ziua inaugurării de la Xi’an. Profesorul Shan, care este decanul Facultății de Drept de la Universitatea Jiaotong din Xi’an, l-a asigurat pe Chaguan că judecătorii chinezi ai tribunalului vor „administra justiția independent de orice interferență”. El a comparat noua instituție în mod favorabil cu tribunalele comerciale și curțile de arbitraj de la Londra sau de la Singapore, arătând că va oferi, la alegere, litigii formale, arbitraj sau mediere, totul, sub același acoperiș. Răspunzând întrebărilor din partea presei de stat chineze, profesorul a mers mai departe. Firmele chineze se confruntă cu „mari riscuri” în țări din programul „belt-and-road”, unde sistemele juridice nu sunt de o calitate „foarte înaltă”, a explicat el. În plus, a trebui să te sprijini pe sisteme juridice străine este „în neconcordanță cu statutul nostru de mare putere”, a spus el. „Avem șansa de a crea un sistem mai bun.”

    Este mai ușor de imaginat scara ambițiilor Chinei decât de înțeles cum ar putea arăta legea comercială internațională cu caracteristici chineze. În luna martie, președintele Curții Supreme, Zhou Qiang, a prezentat raportul său anual în fața legislaturii. Primul punct a fost un angajament de a apăra „conducerea absolută” a Partidului Comunist asupra activității tribunalelor chineze – întrucât China respinge independența justiției, despre care spune că est un ideal occidental fals. Zhou a cerut implementarea strictă a regulilor prin care judecătorii trebuie să ceară instrucțiuni de la liderii comuniști, atunci când apar „chestiuni majore”. Comentariile lui Zhou ridică semne de întrebare asupra noilor tribunale belt-and-road, scrie Susan Finder, una dintre experții consilieri ai tribunalului, pe blogul ei influent, Supreme People’s Court Monitor (Monitorul Curții Supreme a Poporului).

    COLOMBO, SRI LANKA - NOVEMBER 20: Built on land reclaimed from the Indian Ocean and funded with $1.4billion in Chinese investment, the Colombo Port City project is seen jutting out into the ocean that will eventually be 65 million cubic meters of sand on November 8, 2018 in Colombo, Sri Lanka. In just a few years Port City will be the site of tall glass skyscrapers, a busy financial district, hospitals, hotels and even a theme park. As the political crisis escalates in Sri Lanka, former President Mahinda Rajapaksa"u2019s return to power in late October has been watched with increasing concern by countries including the U.S., China and India. The re-entry of Rajapaksa could and raise the influence from Beijing and alter the power dynamics around the Indian Ocean. During Rajapaksa"u2019s 2005-2015 presidency, Sri Lanka saw an influx of Chinese investment and economic support since he relied heavily on China for economic support, military equipment and political cover. While ousted Prime Minister Ranil Wickremesinghe sought to balance relations with New Delhi and Beijing, Rajapaksa made clear his willingness to accept Chinese money even in the face of unreasonable terms while reports from the Central Bank estimated the debt owed to China could be as much as $5 billion and growing every year. Chinese investments paid for a new port, a new airport and new railway on Sri Lanka"u2019s southern coast, among other projects in Colombo, which forced the government to sell strategic assets to Beijing, such as the Hambantota port, when it wasn't able to meet liabilities. For China, the relation with Sri Lanka ties back thousands of years when it was a stop along the old Silk Road trade routes, as it is now known to be a critical link for its Belt and Road Initiative, which aims to expand trade across 65 countries from the South Pacific through Asia to Africa and Europe.  (Photo by Paula Bronstein/Getty Images)

    Unele motive pentru a judeca mai multe cazuri în China continentală pot fi relativ benigne. De pildă, liderii de afaceri autocrați din China, mai ales cei de la întreprinderile de stat, detestă să fie interogați în tribunalele comerciale străine sau în curțile de arbitraj și fac, adesea, figură proastă acolo. Alte motive posibile sunt mai îngrijorătoare. Prea multe contracte belt-and-road sunt secrete, inegale și îi răsplătesc pe oamenii locali ai puterii, în mod opac, reflectând un cinism profund la adresa normelor globale. Unii experți se întreabă dacă nu cumva China invidiază în mod secret capacitatea judecătorilor americani în haine civile de a cere confiscarea activelor aflate de cealaltă parte a lumii. Deși oficialii chinezi acuză America de faptul că are mâna lungă a unui intimidator, unii savanți se întreabă dacă, într-o bună zi, China ar putea să înceapă să dea mai multe verdicte extrateritoriale proprii.

    Brațul lung al legii

    Avocații internaționali se așteaptă, pe moment, ca o parte din țările dezvoltate să nu aibă încredere în aceste tribunale. Ei spun că firmele străine vor prefera să ducă disputele în care sunt implicați partenerii lor chinezi în locații de compromis, precum Hong Kong, un oraș chinez cu propriul sistem legal, care include și judecători străini. Cazul inaugural al tribunalului din Xi’an s-a referit la o dispută privind drepturile de acționariat în care a fost implicat Red Bull, firma de băuturi energizante din Thailanda. Cazul a fost deferit tribunalului de Curtea Supremă. „Locul unde mergi să rezolvi o dispută este, mai mult sau mai puțin, o chestiune care ține de puterea ta de negociere”, spune un avocat cu ani de experiență în China. Firmele mai mici, aparținând unor națiuni mai sărace, au mai puține opțiuni.

    În curțile de justiție din China comunistă, puterea și controlul politic contează mai mult decât echitatea. Tribunalele ar putea conta mult într-o bună zi, dacă ele ar fi folosite pentru a exporta o viziune despre legea internațională care reflectă aceeași viziune sumbră a lumii. Pe moment, obsesia legată de putere și ordine impietează asupra noilor tribunale. Dar lucrurile se pot schimba: autocrații Chinei s-ar putea să nu fie atât de stângaci veșnic.

    Acest articol a apărut în secțiunea China din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „China curtează lumea”


    [1] Chaguan = secțiunea despre China a The Economist, numită după cuvântul chinez (mandarin) care se traduce prin ceainărie.

    [2] Belt and Road  =  o strategie de dezvoltare globală adoptată de guvernul chinez, care presupune dezvoltarea de infrastructură și investiții în 152 de țări și organizații internaționale din Asia, Europa, Africa, Orientul Mijlociu și America de Nord și Latină. „Belt” (centură) se referă la drumurile pe uscat, iar „road” (drum) se referă la rutele maritime.

    LĂSAȚI UN COMENTARIU

    Comentariul:
    Introduceți numele