Un turneu pentru liniștea tenisului românesc

Turneul feminin de tenis de la București, care s-a desfăşurat anul acesta în perioada 16-22 iulie, are o istorie scurtă, dar destul de agitată.

51
5 minute de lectură

Turneul feminin de la București, care s-a desfăşurat anul acesta în perioada 16-22 iulie, are o istorie scurtă, dar destul de agitată. Prima ediție a turneului a fost organizată la București în anul 2014, atunci când Federația Română de Tenis (FRT) a încheiat o înțelegere cu proprietarul turneului de la Budapesta pentru a-l muta în capitala României. Ideea a fost benefică ambelor părți. Jeno Marky, proprietarul turneului, rămăsese, în Ungaria, fără sponsorul principal, iar federația de la București a găsit varianta optimă pentru a aduce în România un eveniment important, într-un moment în care tenisul feminin românesc se află într-un extraordinar progres, având-o ca vârf de lance pe Simona Halep.

George Cosac, președintele FRT, a explicat că federația, pentru o licență a unui turneu nou, ar trebui să plătească asociației internaționale de tenis feminin (WTA) un milion de euro. Bani pe care federația nu îi are și, chiar dacă i-ar avea, ar fi practic imposibil de găsit o săptămână liberă în calendarul competițional internațional pentru încă un turneu.

În aceste condiții, FRT a cumpărat dreptul de a organiza turneul la București, mutându-l de la Budapesta, printr-o înțelegere cu proprietarul evenimentului. Guvernul României (cu premier Ponta) a plătit către WTA 1,1 milioane de lei, în decembrie 2013, și, cu siguranță, există și o înțelegere prin care proprietarul turneului încasează o sumă de bani, care însă nu a fost făcută publică.

Paradoxal, finanțarea acordată de guvern nu a folosit prea mult la capitolul imagine. În iulie 2014, cu ocazia primei ediții, câștigată de Simona Halep, la festivitatea de premiere, George Cosac a avut ideea neinspirată de a-i mulțumi premierului Victor Ponta. Reacția publicului de pe arena centrală de la BNR a fost un cor de fluierături. O situație de care ar fi trebuit să țină cont, anul acesta, primarul Capitalei, Gabriela Firea.

 

Unul vine, altul pleacă. București-Budapesta și retur

 

Ca o ironie a sorții, turneul feminin a venit la București de la Budapesta, în timp ce turneul masculin, deținut de Ion Țiriac, a făcut exact drumul invers, fiind mutat de proprietarul licenței din România în capitala Ungariei. Cert este că înțelegerile privind organizarea turneului feminin la București (cu WTA și cu proprietarul licenței) sunt valabile până anul acesta și încă nu există un anunț oficial cu privire la viitorul turneului de la București.

Premiile în bani ale turneului bucureștean sunt în valoare totală de 250.000 de dolari. Dar la premii trebuie adăugate cheltuielile cu organizarea și desfășurarea turneului, care pot dubla suma. Turneul de la București și-a găsit un sponsor principal (care a fost inclus în titulatura competiției), BRD, la care se adaugă o serie de parteneri din sectorul privat și din cel public.

Fără îndoială, turneul de la București este un câștig pentru tenisul românesc și pentru cei pasionați de sport. Nu trebuie însă să omitem și punctele nevralgice ale competiției. În primul rând, locul în calendarul WTA. Turneul este exact după Wimbledon, ceea ce face ca sportivele să poată realiza mai greu întoarcerea de la iarbă la zgură. De asemenea, este aproape exclus ca jucătoarele de top să participe la turneu, pentru că se încheie sezonul de iarbă și încep turneele pe suprafață tare, pe hard. Deci, Bucureștiul, cu zgura lui, este exact între tranziția de la iarbă la hard, lucru care nu îl avantajează.

În al doilea rând, turneul se desfășoară în luna iulie, luna lui Cuptor, în care temperaturile ajung în Capitală la valori record, ceea ce are influență și asupra jucătoarelor, dar și asupra publicului.

În al treilea rând, baza sportivă de la BNR, pe care se dispută turneul în ultimii ani, lasă de dorit. Mai exact, improvizația numită arenă centrală este sub standardele unui turneu de tenis care se respectă. Dar aceasta este situația. Clarificarea patrimonială a bazei de tenis a BNR și a investițiilor în arena centrală întârzie de ani de zile, ceea ce face ca turneul de la București să se desfășoare în condiții tot mai vitrege.

 

Opt jucătoare din România pe tabloul principal de la București

 

Din punct de vedere sportiv, turneul de la București este mai mult decât bine-venit. Simona Halep a fost prezentă de două ori și a câștigat de fiecare dată (în anii 2014 și 2016), iar anul trecut câștigătoare a fost Irina Begu, atât la simplu, cât și la dublu (alături de Raluca Olaru). Anul acesta, Halep lipsește, Monica Niculescu, încă nerefăcută complet, s-a retras în ultimul moment, dar celelalte jucătoare românce sunt prezente: Irina Begu, cu dorința de a-și apăra titlul și punctele WTA de anul trecut, inepuizabila Mihaela Buzărnescu (căreia anul trecut i s-a refuzat o invitație pe tabloul principal), Ana Bogdan (semifinalistă anul trecut), Sorana Cîrstea (aflată în căutarea unui șir de victorii), tinerele Elena-Gabriela Ruse (care a jucat un meci dramatic cu Radwanska, la Wimbledon), Andreea Roșca (19 ani, ieșită din anii de juniorat), Miriam Bulgaru (un nume nou), Alexandra Dulgheru (în creștere) Irina Bara și Jacqueline Cristian (care au jucat în calificări). Cu siguranță, turneul feminin de la București este cel mai bun prilej al apropierii dintre public și jucătoarele de tenis din România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele