Unde fug banii în vremuri de criză

608
7 minute de lectură

Primele semne ale înrăutățirii condițiilor economice globale din cauza crizei coronavirusului au început să apară.

Foto: Getty Images / Guliver

Apple este una dintre primele companii globale care au semnalizat încetinirea economiei. Acest avertisment lansat de Apple a furnizat primele dovezi clare că vor apărea ramificații ale epidemiei dincolo de China. Piețele se amăgeau cu așteptarea ca stimulul din China să compenseze dezechilibrele provocate de epidemie. Dar avertismentul Apple a venit ca un duș rece care sugerează că vom vedea alte companii care vor semnala încetinirea afacerilor. Astfel efectele epidemiei cu coronavirus se vor vedea atât pe partea de cerere, cât și pe partea de ofertă. În ceea ce privește oferta, din cauza închiderii fabricilor în China, aceasta se va reduce considerabil. Iar schimbarea furnizorilor (din China către alte state sau local) va dura ceva, va necesita investiții, iar prețul probabil va fi mai mare. În ceea ce privește cererea, acum se manifestă efectul de runda întâi – cererea din China – care este puternic negativ din cauza restricțiilor la circulația persoanelor. Va urma cel de runda a doua, reducerea circulației persoanelor și implicit a consumului la nivel global.

O altă informație negativă vine din Japonia. Acolo, în trimestrul IV al anului 2019, PIB-ul a scăzut, în cifre anualizate, cu 6,3%. Peste această încetinire economică se va suprapune criza coronavirusului, Japonia fiind una din primele trei țări cel mai grav afectate de această epidemie.

O a treia știre negativă vine din Germania, unde indicele de încredere ZEW a scăzut cu 18 puncte, până la valoarea de 8,7 puncte, comparativ cu anticipațiile de 21,5 puncte. Un impact puternic asupra reducerii încrederii în evoluția viitoare a economiei l-a avut coronavirusul.

Reducerea anticipațiilor de creștere economică s-a observat și în prețurile mărfurilor, de exemplu, prețul petrolului WTI a scăzut de la 63,5 dolari, la începutul anului, până la sub 50 de dolari pentru un baril. De asemenea, și bursele de valori, ulterior atingerii de noi maxime, au început să înregistreze pierderi.

În aceste condiții, se pune problema investițiilor în active de siguranță, care să nu piardă din valoare atunci când economiile intră în recesiune sau când la nivel global se instalează o aversiune puternică la risc.

Care sunt acestea?

Foto: Getty Images / Guliver

Obligațiuni suverane, în special cele emise de Statele Unite. Obligațiunile suverane ale țărilor cu rating foarte bun (AAA) oferă protecție în timpul recesiunii. Pe de o parte, generează un venit fix, iar pe de altă parte, în recesiune, ratele de dobândă se reduc, ceea ce conduce la o creștere a valorii de piață a acestor obligațiuni. Cu condiția ca prima de risc să nu crească, acest lucru întâmplându-se doar pentru obligațiunile cu rating foarte bun (AAA). În cazul recentului episod de aversiune la risc și de creștere a probabilității declanșării unei recesiuni, investitorii au mers către obligațiuni emise de guvernul Statelor Unite, ceea ce a condus la o creștere a cererii de asemenea instrumente, care a fost reflectată de evoluția randamentelor (yield-urilor) acestor instrumente. De la începutul anului, obligațiunile emise de guvernul Statelor Unite au scăzut, pentru scadența de 10 ani, de la 1,9% la 1,55%.

Monedele USD, CHF și JPY. Aceste trei monede, dolarul american (în special), yenul japonez și francul elvețian, se apreciază în perioadele de recesiune sau de aversiune la risc. Francul elvețian este perceput că fiind un activ de siguranță datorită credibilității economiei elvețiene, precum și datorită stabilității sau chiar aprecierii acestuia în perioadele de criză financiară. De exemplu, în perioada crizei datoriilor țărilor periferice ale zonei euro, francul elvețian s-a apreciat puternic, banca centrală a Elveției intervenind aproape zilnic pe piață pentru a nu permite/limita aprecierea francului elvețian. Dolarul american și yenul japonez sunt monedele unor țări cu economii puternice și bănci centrale credibile. Mai mult, cele două țări au probabil cei mai mulți investitori instituționali, care investesc la nivel global. În perioadele de recesiune sau de aversiune ridicată la risc, aceștia își repatriază investițiile în țările de origine (Statele Unite, Japonia). Ca urmare, cele două monede se apreciază, iar monedele țărilor de unde sunt repatriate capitalurile (în această situație fiind, în general, țările emergente) se depreciază.

De la începutul anului, dolarul american s-a apreciat de la EUR-USD 1,12 la EUR-USD 1,08, cea mai mică valoare din aprilie 2017.

Metalele prețioase în general, aurul în special. Datorită rarității, acestea își păstrează valoarea. Astfel sunt o foarte bună protecție împotriva inflației și deprecierii monedelor, fenomene care sunt asociate crizelor financiare. Însă metalele prețioase prezintă o volatilitate ridicată.

De la începutul anului, prețul aurului a crescut de la un minimum de 1.550 USD pentru o uncie la peste 1.600 USD, cel mai ridicat preț din aprilie 2013.

În situații extreme, deși sunt extrem de volatile, criptomonedele pot juca rolul de active de siguranță. În special în țările în care libertatea individuală este îngrădită (ex. Venezuela, China, Rusia). Cum transferul unei criptomonede nu poate fi controlat/restricționat de autorități, criptomonedele sunt folosite pentru transferul de fonduri atunci când autoritățile impun restricții la circulația liberă a capitalului, restricții care în general se întâmplă în situațiile de crize economice. Acest comportament al bitcoin a fost observat în cazul știrilor privind războiul comercial dintre Statele Unite și China: cele care prezentau o escaladare a războiului comercial conduceau la creșterea volatilității burselor, însă și la creșterea prețului bitcoin. De asemenea, criptomonedele pot fi un mijloc de păstrarea a valorii într-o situație de hiperinflație, cum este Venezuela (situație care, de obicei, vine la pachet cu restricții de deținere a valutei sau cu conversia forțată de către autorități a valutei deținute de companii și de populație în moneda locală).

De la începutul anului, atât pe fondul situației militare dintre Statele Unite și Iran, cât și apoi în timpul crizei coronavirusului, bitcoinul s-a apreciat cu peste 3.000 de USD, de la sub 7.000 la peste 10.000 USD pentru un bitcoin. ■

Covid19 promovează banii electronici.

China a pus bancnotele în carantină și a început o operațiune amplă de dezinfectare a acestora. Interesant cum un exercițiu de dezinfectare a bancnotelor poate fi un stimulent direct pentru folosirea banilor electronici și, prin tranzitivitate, ar putea susține circulația monedelor virtuale. Bancnotele vor fi dezinfectate cu raze X sau cu temperaturi ridicate înainte de a fi puse într-un seif pentru un interval de 7-14 zile. Procesul va fi gestionat de fiecare provincie în parte și nu se va face schimb de bancnote între provincii până la încheierea situației de urgență. Înainte de vacanța de Anul Nou Lunar, banca centrală a Chinei a emis 4 miliarde de yuani în numerar de urgență (aproximativ 530 milioane EUR) doar în provincia Hubei. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele