Este de peste 20 de ani procuror la Constanța, a activat în ultima vreme la Parchetul Curții de Apel din acest oraș, iar luna viitoare ar trebui să primească răspunsul președintelui Iohannis dacă o acceptă sau nu ca succesoare a Laurei Codruța Kovesi. Are sprijinul ministrului Justiției, Tudorel Toader, iar la finele lui septembrie se va pronunța și CSM în privința sa. Între timp, anunță că vrea schimbarea din temelii a felului în care funcționează DNA.
Adina Florea va fi audiată la 27 septembrie de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde își va susține proiectul de management cu care a candidat la șefia DNA. Cinci zile mai târziu, CSM va anunța dacă o recomandă președintelui pentru această funcție, însă avizul Consiliului este consultativ.
Delimitare de Kovesi
Tudorel Toader a avut nevoie de două runde de concurs pentru șefia DNA și de 11 candidați pentru a alege proiectul de management al Adinei Florea. În proiectul declarat câștigător de ministru, Florea a desființat practic activitatea DNA sub coordonarea Laurei Codruței Kovesi, acuzând procurorii anticorupție că au încălcat legea și au ajuns la limita de interpretare a Constituției.
Între neajunsurile DNA, Adina Florea a folosit „predicatele” ministrului Toader din vremea în care contesta managementul lui Kovesi. Proiectul lui Florea spune că dosarele procurorilor DNA au depășit limitele de competență prevăzute de Constituție și de legile organice și au dus la diminuarea încrederii publice în instituție prin activități explicite de încălcare a principiilor care guvernează exercitarea funcției de procuror-șef sau respect instituțional intenționat diminuat față de alte instituții și / sau autorități publice, cooperare loială deficitară și obligația de rezervă eludată.
„Fără a nega lucrurile care s-au realizat în ultimii ani, un bilanț necosmetizat al activității DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile
statului de drept. Fie că vorbim despre procurori cu funcții de execuție, fie (mai grav) că ne raportăm la cei cu funcții de conducere, chiar la nivel de vârf, regăsim comportamente care s-au îndepărtat simțitor de la abordarea profesionistă, echilibrată, în contrast cu statutul profesiei noastre, iar uneori chiar în conflict cu legea”, arată Adina Florea în proiectul de management.
Ea afirmă că, astfel, s-a ajuns ca prin contribuția conjugată a unor membri ai corpului profesional din DNA să se recurgă, caz fără precedent, la revocarea procurorului-șef al Direcției pentru „exercitarea discreționară a funcției și deturnarea activității de la combaterea corupției și a instituției DNA de la rolul său legal și constituțional”.
Adina Florea invocă în proiectul de management și pasivitatea fostului procuror- șef al DNA în fața unor semnale publice repetate de încălcare a legii de către unii procurori din DNA și lipsa de preocupare pentru a verifica activitatea profesională și conduita anumitor procurori vedetă și chiar promovarea acestora ca fiind exemple de conduită și probitate profesională.
Apocalipsa luptei împotriva marilor corupți
Imediat după nominalizare, Adina Florea a dat interviuri în toată presa; inclusiv tatăl său, consilier județean PSD aflat la al șaselea mandat, a explicat ce anume va schimba fiica sa în cazul în care va ajunge șefă a DNA.
Adina Florea spune că DNA nu trebuie să se cantoneze pe politicieni și nu trebuie să insiste cu inculparea miniștrilor, a premierilor sau a președintelui României.
Definiția anticorupției la nivel înalt pe care o oferă procurorul nominalizat de Tudorel Toader este net diferită de ceea ce România a înțeles încă din anii 2000, când UE a impus ca pe o condiție obligatorie anchetarea „peștilor mari” din politică. Sau, cum se arăta în rapoartele de țară ale Comisiei Europene, corupție endemică la nivel înalt. Adina Florea spune că marii corupți există în toate domeniile și în toate palierele. „Nu cred că trebuie să ne cantonăm în a trimite în judecată miniștri, prim-miniștri și să ajungem până la președintele statului. Eu cred că sintagma «marii corupți» nu trebuie să o legăm de calități politice sau de altă natură. Trebuie să o privim în sensul său strict: aceea de persoană care prin activități de corupție la nivel înalt ajunge să dirijeze și să controleze un anumit segment de activitate și așa ajunge să își aloce foloase necuvenite consistente.”
Cine va numi șeful DNA
Termenele procedurii de desemnare a noului șef al DNA ajung până în luna octombrie. În cazul în care toate etapele se vor finaliza până în prima săptămână a lunii octombrie, asta înseamnă că președintele Klaus Iohannis va primi nominalizarea la Palatul Cotroceni chiar în primele zile ale lui octombrie. Potrivit actualei legi, Iohannis este cel care decide dacă acceptă sau nu această nominalizare.
Este important de luat în seamă faptul că pe parcursul lunii septembrie Curtea Constituțională este chemată să se pronunțe din nou pe cele două legi ale Justiției care au fost adoptate de Parlament și care au fost atacate de președinte și de opoziție. În cazul în care acestea vor trece de Curte, va trebui să fie promulgate. Astfel, este foarte posibil ca ele să fi intrat în vigoare până la începutul lui octombrie. Într-o astfel de situație, atribuțiile președintelui sunt limitate în numirea șefilor DNA și DIICOT, a procurorului general și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Noua lege îl scoate din procedură și îi lasă doar dreptul de a refuza o singură dată, motivat, o nominalizare a ministrului Justiției.
Așa a decis Curtea Constituțională, care l-a plasat pe ministrul Justiției deasupra președintelui țării în ierarhia instituțională. Această decizie a CCR a fost criticată inclusiv de Comisia de la Veneția, autoritatea supremă recunoscută de dreptul comunitar european la nivel de principii constituționale și de legalitate în materie de drept. Comisia de la Veneția și-a anunțat o nouă vizită în România în cursul lunii septembrie, termen la care este așteptat și raportul final asupra modificările în domeniul justiției operate de PSD și ALDE în ultimul an. Așadar, propunerea Adinei Florea în fruntea DNA va fi analizată, practic, într-o perioadă în care și natura tuturor modificărilor care au paralizat viața politică din România în materie de funcționare a sistemului judiciar va ajunge la un deznodământ.
Marea corupție, redefinită
Marii corupți există în toate domeniile și în toate palierele. Nu cred că trebuie să ne cantonăm în a trimite în judecată miniștri, prim-miniștri și să ajungem până la președintele statului. Eu cred că sintagma „marii corupți” nu trebuie să o legăm de calități politice sau de altă natură. Trebuie să o privim în sensul său strict: aceea de persoană care prin activități de corupție la nivel înalt ajunge să dirijeze și să controleze un anumit segment de activitate și așa ajunge să își aloce foloase necuvenite consistente – Adina Florea, procurorul nominalizat la șefia DNA.