Va câștiga Macron pariul cu Franța și cu Europa?

98
7 minute de lectură

Campania de iarnă

Le Moulin de l’Évêque, Franța

Mulți își frecau mâinile de bucurie la căderea abruptă în sondaje a lui Emmanuel Macron, nu doar în Franța, ci și în Europa răvășită de ascensiunea populismului și naționalismelor de tot felul. Loviturile păreau să vină de peste tot – din interior, de la criza provocată de gilets jaunes, „Vestele galbene” care au catalizat vechile nemulțumiri ale francezilor, până din Italia vecină, unde Matteo Salvini s-a grăbit să ofere platforma Mișcării Cinci Stele pentru organizarea protestatarilor francezi pe model italian, în vederea viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European.

Iată însă că tânărul și ambițiosul președinte francez – care păruse nevoit să pună în surdină marele pariu de reformă europeană – reacționează, e drept, în a 25-a oră, trimițând mai întâi o scrisoare francezilor și lansând apoi o dezbatere națională fără precedent, un exercițiu plin de sens pentru acest popor cartezian.

„Suntem o țară în care lăsăm prea mult să se instaleze conflictualitatea”, declara recent Macron, la întâlnirea cu 600 de primari din sudul Franței, într-un sat din Occitania, care a durat peste șase ore și în care cel care-și spusese odinioară Jupiter a coborât din Olimpul elyseean în mijlocul oamenilor, în cămașă albă, și a ascultat cu atenție doleanțele celor aleși, iar apoi le-a răspuns punctual, fără aroganță și fără să uite nicio intervenție din sală. Nota totul cuminte, pe un caiet,după ce crease cadrul acestui exercițiu de „democrație deliberativă”, așa cum l-a numit.

Marea dezbatere națională are loc între 15 ianuarie și 15 martie și cuprinde forme diferite: dezbateri în primării, în piețe sau la locurile de muncă, pe o platformă digitală special lansată în acest scop, și este organizată pe patru teme considerate esențiale: tranziția ecologică; fiscalitatea și cheltuielile publice; democrația și cetățenia; organizarea statului și a serviciilor publice.

O Republică a deliberărilor permanente

În scrisoarea pe care a publicat-o duminica trecută, Macron a subîmpărțit aceste teme în aproximativ 30 de întrebări: ce impozite ar trebui scăzute cu prioritate? Ar trebui să existe cote pentru imigrație? Unde să se facă economii? Ar trebui recunoscut votul în alb? etc.

„Trebuie inventată o Republică a deliberării constante”, le-a spus el primarilor din Occitania, după ce, cu câteva zile înainte, mersese în nord, în Normandia, să se întâlnească cu aleșii de acolo, tot într-o dezbatere-maraton.

A fost creată și o platformă electronică, pe adresa granddebat.fr, unde, din 21 ianuarie, francezii pot să își înscrie propunerile și opiniile. Începând cu 1 martie, vor fi organizate „Conferințe cetățenești regionale” în întreaga țară.

Opoziția – naționalist-populista de dreapta Marine le Pen și stânga extremă a lui Jean-Luc Melenchon, cu al său partid Franța Nesupusă – a protestat imediat, alarmată fiind de mediatizarea dezbaterilor – mai multe posturi de televiziune au transmis în direct. În Franța există, păstrând proporțiile, un organism similar cu CNA din România, numit CSA, Consiliul Superior al Audiovizualului, care monitorizează strict timpii de antenă.

„Nici măcar Fidel Castro nu a făcut atât”, îl ironizează pe Macron unul dintre primarii prezenți la dezbateri.

Prima urmare, a fost o ușoară creștere a popularității președintelui francez, care ajunsese la cote alarmant de joase în sondajele de opinie. Conform IFOP, partidul său, LREM (Republica în Mers) conducea cu 23%, înaintea Adunării Naționale a lui Le Pen, cu 21%, pentru alegerile europene din 26 mai, iar opoziția l-a acuzat pe Macron că folosește concertarea națională pentru a-și face campanie, la câteva luni înainte de europene.

„El anunță un nou contract cu națiunea în luna aprilie, la o lună de la scrutinul european… El își alege temele și tot el decide”, declara un deputat nemulțumit, din partidul de stânga, Franța Nesupusă.

De reținut, deocamdată, că efectul produs de dezbaterea lansată de Macron este revenirea sa în sondaje, care a fost apreciată ca „un progres semnificativ, într-un context de impopularitate”: 70% dintre francezi sunt nemulțumiți de prestația sa, îl văd ca pe un președinte „deconectat, arogant și care nu reușește să le amelioreze situația”, cum aprecia un comentator.

Susținerea pentru gilets jaunes, în scădere

Într-adevăr, după ce a scăzut puternic în timpul verii trecute, cota de satisfacție față de acțiunea președintelui francez s-a stabilizat în jur de 30% în ultimele trei luni și de la începutul mișcării gilets jaunes. Așa cum remarca un analist politic, în aceeași perioadă a mandatului lor de cinci ani, predecesorii săi Nicholas Sarkozy și François Hollande afișau o cotă de satisfacție de 46% și, respectiv, 24%. 

Cele mai recente sondaje, după lansarea marii dezbateri naționale în Normandia, pe 15 ianuarie, arată că „Vestele galbene” au pierdut un punct (56% popularitate), contra 42% (+2 puncte) pentru cei chestionați care nu susțin protestele lor. Scăderea este considerabilă față de vârful de popularitate de la începutul lui decembrie, când cota lor atinsese un maxim de 68%. Printre cei mai populari miniștri din guvern se numără și Roxana Mărăcineanu (45%, +2), iar din opoziție, Marine Le Pen câștigă 2 puncte (30%).

Pe acest fundal, Macron a mers pe 22 ianuarie la Aachen, orașul de graniță al Germaniei cu Franța, vechea capitală a Europei lui Charlemagne, din secolul al IX-lea, să semneze Tratatul de cooperare și integrare cu Germania, alături de cancelarul Angela Merkel.

Documentul de 16 pagini reafirmă centralitatea parteneriatului franco-german într-o Europă asediată de revirimente naționaliste, populismul de dreapta și Brexit.

Europa este răspunsul la temerile de azi

Tratatul semnat la Aachen (Aix la Chapelle, în franceză) reafirmă Tratatul de la Élysée din 1963, care a pus temelia reconcilierii postbelice dintre cele două țări, dar cinicii vor spune că este o încercare de a consolida relevanța în descreștere a lui Merkel și Macron pe plan european.

Pe pagina Facebook a președintelui francez a fost postat acest mesaj, de la Aachen/Aix la Chapelle: „Europa este răspunsul la temerile de azi. Există puteri autoritare care apar mai peste tot? Să construim o apărare europeană pentru a ne proteja. Există sfidarea digitalului? Să facem o investiție adevărată în inteligența artificială. Să lansăm împreună adevărate proiecte de cercetare. Vă este teamă de schimbările climatice? Să avem o politică adevărată pentru mediul înconjurător și pentru energie, la nivel european”.

Încă înainte de semnarea acestui tratat și ca preludiu la dezbaterile aprinse în pregătirea alegerilor pentru Parlamentul European, din mai, vocile critice au tras semnalul de alarmă.

Macron a fost acuzat de „înaltă trădare”, săptămâna aceasta, de dreapta franceză, care spune că ar plănui în secret să cedeze Alsacia și Lorena. Marine Le Pen a pretins chiar că elevii francezi vor fi obligați să vorbească limba germană.

Pe acest fundal, Macron și-a modificat strategia pentru europarlamentare. Inițial, plănuise chiar crearea unui grup separat En Marche (În Mers) în Parlamentul European, din care să facă parte mișcări similare din țările est-europene. Planul a fost însă abandonat, sub imperiul protestelor violente din interior, al căror vârf de lance sunt gilets jaunes.

Marea dezbatere lansată de el în Franța va fi, cel mai probabil, o supapă bine-venită pentru a aduce în discuție probleme lăsate nerezolvate timp de decenii și care acum au ajuns la punctul de fierbere.

Va fi interesant de urmărit cum va reuși Macron să țină în echilibru toate aceste planuri.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele