Venituri potențiale, cheltuieli subevaluate

81
4 minute de lectură

Guvernul României a aprobat rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2019, mizând pe o creștere a veniturilor cu 3,73 miliarde de lei şi o sporire a cheltuielilor cu 3,95 miliarde de lei. Majorarea veniturilor bugetului public este susținută de angajamentul ANAF de a colecta suplimentar 3,6 miliarde de lei, pe de o parte, și, pe de altă parte, autoritățile se bazează pe o creștere cu 1,6 miliarde de lei a veniturilor din impozitul pe profit. Nu este exclus ca, în perioada următoare, să asistăm la un val de controale pe tema profiturilor, în special la bănci.

În același timp, bugetul asigurărilor de stat a fost revizuit în scădere, cu aproape două miliarde de lei, ca urmare a impactului facilităților fiscale acordate sectorului de construcții. De subliniat că finanțarea bugetului asigurărilor sociale se face din excedentul anilor anteriori, care se diminuează cu 2,9 miliarde de lei (la finalul primului trimestru din 2019, sistemul de securitate socială deținea depozite la Trezorerie de 11,44 miliarde de lei).

În ceea ce privește cheltuielile, acestea sunt concentrate către autoritățile locale, care primesc 4,4 miliarde de lei, din care 2,9 miliarde de lei pentru acoperirea deficitelor bugetelor locale (Bucureștiul primește 710 milioane de lei din această sumă). De asemenea, se majorează rezerva la dispoziția guvernului cu peste 500 de milioane de lei. Ca în fiecare an, rectificarea bugetară se fundamentează pe datele privind produsul intern brut aferent primului trimestru din 2019, deși suntem în luna august, şi pe o serie de indicatori realizați în primele cinci luni ale anului în curs. Un alt factor care susține rectificarea bugetară, în opinia guvernului, este majorarea valorii nominale a PIB pentru anul 2019, prin creșterea deflatorului PIB. Altfel spus, mai întâi, guvernul a stimulat creșterea preţurilor, iar apoi a invocat-o ca suport pentru majorarea veniturilor şi rectificarea bugetului.

Consiliul Fiscal, în comunicatul remis presei, își exprimă rezervele faţă de propunerea de rectificare a bugetului şi subliniază subevaluarea unor cheltuieli. În esență, guvernului îi lipsesc între 3,5 și 4,5 miliarde de lei. De regulă, dezbaterea publică se oprește înainte de a se analiza fundamentele şi necesitatea rectificării bugetare în cursul anului. În principiu, rectificarea bugetară este dezirabilă fie când sunt necesare modificări pe partea cheltuielilor, ca urmare a unor evenimente neprevăzute, cu impact deosebit, cum ar fi calamități naturale sau produse de om ce necesită alocarea unor resurse pentru limitarea şi/sau eliminarea impactului acestora asupra populației şi economiei, fie când venituri suplimentare sunt generate de o economie cu o evoluție peste prognozele care au stat la baza fundamentării bugetului, având drept rezultat un excedent bugetar neașteptat.

În ultimii ani, însă, rectificarea bugetară a devenit instrumentul prin care este mascată slaba calitate a construcției bugetare inițiale atât pe partea de venituri, cât, mai ales, pe partea de cheltuieli. De exemplu, diminuarea cheltuielilor cu un miliard de lei în sectorul educației, cu 681,9 milioane de lei la fonduri europene, 369 milioane de lei la Ministerul Cercetării, 310 milioane de lei în sectorul agricol şi chiar la ANSVA cu 106,5 milioane de lei (din care 80 milioane subvenții pentru direcțiile județene), în plină criză a pestei porcine. Toate aceste reduceri ar fi trebuit însoțite de o analiză a oportunităților de implementare a unor proiecte în a doua parte a anului, simultan cu recuperarea întârzierilor. Este foarte posibil ca sumele transferate către alte destinații să fi fost necesare în a doua parte a anului, pentru plata unor proiecte de investiții.

Lipsește o analiză clară a fluxului de numerar pentru investiții, până la sfârșitul anului, şi a cauzelor pentru care sumele nu au fost cheltuite până la mijlocul acestui an. În domeniul cercetării, de exemplu, au fost blocate sume în procentaj de 10%,  iar la rectificare, bugetul s-a redus pentru că nu au fost cheltuite.

În privința veniturilor, ele sunt potențiale. Ar putea fi realizate, însă cu un stres suplimentar pentru agenții economici viabili, întrucât este limpede că ANAF nu-şi va orienta controalele acolo unde știe că nu va recupera nimic din sumele datorate, cum ar fi companiile de stat sau cele unde statul este acționar majoritar, nemaivorbind de cele „prietene politic”. Dacă statul chiar și-ar fi dorit să recupereze creanțele, atunci n-ar fi trebuit să promoveze amnistia fiscală. Astfel, ar fi putut aduce la buget 1,8 miliarde de lei suplimentar.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele