„Vulnerabilitățile“ unui șef la Transporturi

30
8 minute de lectură
Foto: Agerpres

Discursul antieuropean, problemele juridice, lipsa de experiență, dar și jocurile politice dintre principalele forțe din legislativul european pot atârna greu în admiterea candidaturii Rovanei Plumb la postul de comisar european pe domeniul transporturilor.

La începutul săptămânii, pe o listă vehiculată printre jurnaliștii acreditați la Bruxelles, a președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în dreptul României nu era trecut niciun nume de comisar.

Dar, în mod ironic poate, pentru un stat membru care stă cel mai prost în UE la capitolul șosele și autostrăzi, figura ca fiind alocat țării noastre portofoliul Transporturilor.

În aceeași situație, fără un titular pe postul de comisar european, se mai afla la acel moment o singură țară, Regatul Unit al Marii Britanii, unde motivul este unul foarte clar: Brexit-ul.

Semnalul dat de președintele Comisiei Europene era în aceste condiții unul foarte clar: era așteptată o nouă nominalizare din partea României – în locul Rovanei Plumb și al lui Dan Nica – nominalizare care să evite un posibil refuz al candidatului României de către Parlamentul European.

Soluția de avarie

Cum schimbarea de candidat nu a venit din partea României, luni după-amiază, Ursula von der Leyen a anunțat lista comisarilor europeni, între care figurează și Rovana Plumb, actual vicepreședinte al PSD și în prezent europarlamentar din partea aceleiași formațiuni, al cărei mandat a început la 1 iulie 2019.

„Minusurile” legate de persoana Rovanei Plumb ca posibil comisar european pe domeniul transporturilor, și care au făcut-o pe Ursula von der Leyen să amâne atât de mult numirea sa în cadrul listei amintite au ținut în special de susținerea prin discursul practicat a poziției antieuropene adoptate de Liviu Dragnea, președintele condamnat al PSD, dar și de posibilele sale probleme judiciare legate de implicarea sa în trecerea insulei Belina și a unui braț al Dunării din proprietatea statului în cea a Consiliului Județean Teleorman, ele fiind apoi închiriate companiei Tel Drum. În septembrie 2017, procurorii DNA solicitau Parlamentului aprobarea începerii urmăririi penale în cazul Rovanei Plumb, în dosarul „Belina”, Camera Deputaților respingând însă respectiva cerere, fapt care a făcut ca dosarul penal să nu poată fi trimis mai departe în instanță, în cazul fostului ministru al mediului. Totodată, la capitolul moralitate i s-ar mai putea reproșa că pe vremea când era ministru al mediului, Rovana Plumb a fost vizată de o anchetă jurnalistică a celor de la România Liberă, în care era acuzată că a înmatriculat un Audi Q7 în Bulgaria, pentru a evita taxa de mediu.

De asemenea, în ceea ce privește discursul antieuropean, Rovana Plumb s-a remarcat prin preluarea și susținerea vehementă a campaniei lansate de Liviu Dragnea, fostul șef al PSD, acuzând Uniunea Europeană că îi „otrăvește” pe români prin importul anumitor produse alimentare sub standard. „Românii merită mai mult respect. România merită mai mult în Uniunea Europeană. Spunem stop dublului standard. Gata cu dublul standard, România merită mai mult respect în Uniunea Europeană. România trebuie să stea la masa deciziilor europene alături de celelalte state, nu în anticameră”, clama Rovana Plumb într-un discurs la un celebru și controversat miting desfășurat la Târgoviște, din campania pentru europarlamentare și unde accesul în oraș s-a făcut pe bază de parolă, doar pentru simpatizanții PSD.

Parlamentul European decide

Desemnarea Rovanei Plumb drept candidatul pentru preluarea portofoliului de comisar european pe domeniul Transporturilor nu este însă capătul de drum pentru numirea sa în respectiva funcție. Va trebui ca nominalizarea sa să fie acceptată și de Parlamentul European, unde lucrurile ar putea să se complice destul de mult, din punct de vedere politic. Astfel, în afara minusurilor personale – arătate mai sus – Rovana Plumb ar putea să fie victima luptei politice dintre social-democrații și popularii europeni (cele mai importante grupuri parlamentare din cadrul legislativului european). Pericolul pentru Rovana Plumb vine de la faptul că este posibil ca nominalizarea venită din partea Ungariei pentru funcția de comisar european pentru extindere și politica de vecinătate ar putea să nu treacă de votul europarlamentarilor. Grupul Popularilor Europeni a anunțat informal că, în cazul în care candidatul ungar (ce face parte din respectivul grup politic) va fi respins, ei nu vor accepta ca acesta să fie singura „victimă”, iar cel mai posibil ca răspuns, ar putea să voteze împotriva candidatului din familia socialiștilor care ridică cele mai mari probleme de integritate, poziție pe care, din păcate, o are Rovana Plumb.

Lipsa de experiență – punctul comun al actualului și posibil viitorului comisar de la Transporturi

Un alt punct slab al candidatei României pentru postul de comisar european la Transporturi este lipsa sa de experiență în domeniu. Totuși, Rovana Plumb ar putea contracara o astfel de critică prin faptul că a deținut destul de mult funcția de ministru pentru fondurile europene. Ca experiență în administrație, Rovana Plumb a fost secretar de stat, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (2001-2004), ministru al mediului și pădurilor în cabinetul Ponta I (7 mai – 21 decembrie 2012) și ministru al mediului și schimbărilor climatice în cabinetul Ponta II (21 decembrie 2012 – 5 martie 2014). La 26 februarie 2014, ministrul mediului și schimbărilor climatice, Rovana Plumb, a fost numit în funcția de ministru delegat interimar pentru ape, păduri și piscicultură. A deținut funcția de ministru al muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice în cabinetul Ponta III și IV. La 23 februarie 2017, Rovana Plumb a fost validată în cadrul guvernului Grindeanu pentru funcția de ministru delegat pentru fonduri europene, funcție pe care a avut-o până la 21 iunie 2017, când respectivul guvern a fost demis prin moțiune de cenzură. La 28 iunie 2017, Rovana Plumb a fost propusă ministru delegat pentru fonduri europene în guvernul Mihai Tudose, deținând acest portofoliu între 29 iunie 2017 și 12 octombrie 2017. A redevenit ministru al fondurilor europene la începutul lunii ianuarie 2018 și a stat în această funcție până la 1 iulie 2019, când și-a început actualul mandat de europarlamentar.

Foto: Agerpres / EPA

De altfel, și actualul comisar european pe domeniul Transporturilor – Violeta Bulc – a trebuit să facă față, la validarea sa pe respectivul post, unor astfel de critici. Candidatul sloven era la acel moment (octombrie 2014) atacat pentru faptul că își începuse cariera politică și în domeniul guvernamental cu doar o lună mai devreme (septembrie 2014), când fusese numită viceprim-ministru fără portofoliu în guvernul sloven de centru dreapta al premierului Miro Cerar, responsabilă pentru dezvoltare, proiecte strategice și coeziune. Cariera sa profesională era legată de domeniul tehnologiei informației, ca absolventă a Facultății de Informatică și Tehnologia Informației din cadrul Universității din Ljubljana și a unui master în Tehnologia Informației la Golden Gate University în San Francisco, California, precum și ca fondatoare (în 1999) a firmei slovene de succes din domeniul comunicațiilor, Telemach. În plus, o serie de activități ce țineau de sfera personală erau privite cu scepticism de cei care îi contestau capacitatea de a face față acestui portofoliu: deține o pregătire de șaman și de persoană care merge pe cărbuni încinși, precum și centura neagră în taekwondo. Până la urmă, acceptarea sa a ținut de jocul politic dintre socialiștii și popularii europeni, portofoliul său fiindu-i oferit în schimbul numirii slovacului Maroš Šefčovič ca vicepreședinte pentru energie în cadrul Comisiei Europene. 

Provocările postului

În prezent, portofoliul de comisar european al transporturilor vine cu o serie de provocări. Astfel, noul comisar va trebui să realizeze forma finală a Pachetului Mobilitate (atât de criticat de transportatorii din Est), care stabilește o serie de reguli noi pentru conducătorii auto profesioniști, dar și pentru modul de a face afaceri în domeniul transporturilor; să implementeze în domeniu strategia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră a UE (unde România a avut mai multe tentative eșuate de a introduce o taxă pentru poluare); de implementare a strategiei UE în domeniul aviației de creștere a competitivității, fapt care va duce la posibile reacții din partea personalului din domeniu, care ar putea fi plătit mai puțin; de implementare a strategiei de dezvoltare a transportului ecologic – mașini electrice etc.; de implementare a reformelor legate de provocările tehnologiilor digitale și de oportunitățile pe care le aduc (digitalizarea documentelor, trecerea la o abordare de tip „ghișeu unic” în transportul rutier european și furnizarea de tahografii inteligente la bordul tuturor vehiculelor comerciale). ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele