Efectul măsurilor fiscale introduse de OUG 114 asupra încă fragilei noatre piețe de capital a fost devastator. De altfel, reacția investitorilor care au plasamente în companiile listate la Bursa de Valori din București a fost instantanee și nemiloasă. Desigur era o reacție previzibilă, deoarece Ordonanța 114 a introdus taxe semnificative/cerințe de capital extreme asupra unor sectoare economice, aceste măsuri afectând puternic profitabilitatea și mergând până la eliminarea de pe piață a companiilor din energie, telecom, bănci, administrare de fonduri de pensii Pilon II.
Taxa pe cifra de afaceri de 2% pentru companiile care activează în domeniul energiei electrice și a gazelor naturale, concomitent cu plafonarea prețurilor pentru consumatorii individuali trage un prim semnal de alarmă. Aceste măsuri vor reduce substanțial profitabilitatea companiilor din sectorul energetic în două moduri; în primul rând, impactul direct al taxei, iar în al doilea rând, prin reducerea investițiilor, decapitalizare și, implicit, reducerea posibilităților viitoare de creștere și chiar de generare de producție la nivelurile actuale.
Taxa pe cifra de afaceri pentru companiile care își desfășoară activitatea în domeniul telecomunicațiilor de 3% poate provoca pierderi care se apropie de 100 de milioane de euro, potrivit primelor estimări ale companiilor din domeniu. La aceasta se mai adaugă taxe între 2% și 4% din cifra de afaceri pentru companiile care prelungesc licențele actuale de telefonie mobilă sau achiziționează licențe noi. Pe lângă impactul direct asupra profitabilității acestor companii, va exista probabil și un efect de rundă a doua asupra veniturilor acestor companii cauzat de reducerea/stoparea investițiilor, precum și posibilitatea renunțării la reînnoirea licențelor 3G de telefonie mobilă de către unele companii (și revenirea la licențele 2G). Acest fapt va avea un efect de reducere consistentă a calității serviciilor de telefonie mobilă în România.
Taxa pe activele băncilor comerciale a căror valoare procentuală depinde de indici de piață monetară ROBOR 3M și ROBOR 6M riscă să bulverseze piața bancară, să inhibe creditarea, punând presiune negativă pe creșterea economică. La valorile actuale ale indicilor ROBOR, taxa anuală aplicabilă este de 1,2%. În condițiile în care sistemul bancar a înregistrat un randament al activelor (ROA) de 1,5% – 1,6% pe vârful ciclului economic, practic, mai mult de două treimi din profitul sistemului bancar este naționalizat de stat. Însă activitatea bancară este puternic corelată cu ciclul economic. Astfel, în perioada de recesiune, sistemul bancar a fost pe pierdere, nu a fost în niciun fel ajutat de stat, iar în perioada de boom i se naționalizează cea mai mare parte a profitului. În aceste condiții, pe parcursul unui ciclu economic, cum randamentul activelor este mult sub valoarea taxei, este un risc semnificativ ca anumite bănci să se decapitalizeze, cu impact asupra stabilității financiare a țării (având în vedere că sistemul bancar este principala infrastructură financiară și principalul finanțator din țară).
Companiile din cele trei sectoare economice sunt cel mai bine reprezentate la Bursa de Valori București. De exemplu, în cadrul indicelui principal al bursei – indicele BET, din 15 companii, 10 aparțin celor 3 sectoare menționate mai sus, iar aceste companii au o pondere de 76,6% în indicele BET.
Valoare mai mică, risc mai mare
Ca urmare, aceste măsuri au un impact puternic negativ asupra pieței de capital românești. Astfel, prin prisma evaluării (valuation), doi factori își pun amprenta asupra valorii companiilor: profitul estimat și costul riscului.
Valoarea unei companii este dată de valoarea prezentă a profitului generat pentru acționari. Cum OUG 114/2018 reduce puternic, cel putin pe termen mediu, această profitabilitate, valoarea companiei va scădea corespunzător. De exemplu, dacă profitabilitatea unei companii se înjumătățește pe termen mediu, și prețul acestei companii va tinde să se înjumătățească.
Ca urmare a impredictibilității extreme a legislației românești, care a amintit investitorilor străini cât de riscante sunt, de fapt, piețele emergente, prima de risc solicitată de investitori (atât români, cât și străini) va crește semnificativ. De exemplu, de la emiterea OUG 114/2018, prima de risc pentru investițiile în acțiuni (equity risk premium) s-a majorat cu aproximativ 100 puncte de bază (cu aproximativ 12%).
La factorul de evaluare se adaugă, tot cu un impact negativ, și factorul lichiditate.
Lovitură dată celui mai mare investitor
Prin OUG 114/2018 s-au redus semnificativ veniturile societăților de administrare a fondurilor de pensii, de la 2,5% din contribuții la 1% din contribuții (din care 0,8% îl iau instituțiile statului) concomitent cu o creștere exponențială a cerințelor de capital pentru acești administratori. Aceste măsuri fac sumbru viitorul Pilonului II în România. Însă fondurile private de pensii sunt investitorul instituțional nr. 1 pe piață (deținând aproape 20% din free float și asigurând 10-15% din valoarea tranzacțiilor, majoritatea tranzacțiilor fiind de cumpărare). În condițiile în care acestea nu vor mai putea asigura același volum de tranzacții sau vor dispărea, cererea de acțiuni pe piață, precum și listările ulterioare de companii se vor reduce drastic.
De la anunțarea OUG 114/2018, indicele BET al Bursei de Valori București a scăzut cu peste 1.450 de puncte (cu peste 17%).