Anul 2018 se încheie, magic, prin ținerea deficitului sub 3%

194
7 minute de lectură

Un buget riscant

Ministerul Finanțelor a afișat rapoartele privind execuția bugetară a anului 2018 și, aparent, răsuflăm ușurați: deficitul bugetar s-a încadrat în limita impusă de Tratatul de la Maastricht, de 3% din produsul intern brut (PIB).  Situația nu este însă liniștitoare. Aparent deficitul bugetar pentru anul 2018 este de 2,88% din PIB, conform metodologiei bazate pe numerar. Această informație impune clarificarea a două aspecte foarte importante: în primul rând, România trebuia să se încadreze într-o țintă de deficit de circa 2,5%, conform regulilor europene cuprinse în Pactul de Stabilitate și Creștere, nicidecum  3% din PIB. Ținta de deficit de 3% din PIB este un nivel maximal, ce poate fi atins de o țară membră a UE numai în situații economice dificile, chiar în recesiune. Obiectivele fiscal-bugetare pe termen mediu cereau un deficit bugetar de circa 2,5% din PIB, calculat pe bază de angajamente. În al doilea rând, țintele de deficit urmărite de Comisia Europeană sunt exprimate în metodologia bazată pe angajamente, denumită ESA 2010. Deficitul bugetar pentru anul 2018 exprimat prin angajamentele (nu numai plățile)  făcute de statul român prin bugetul general consolidat va fi disponibil cel mai târziu în luna aprilie a anului curent. Judecând după câteva elemente de cheltuieli și de venituri, se poate spune că deficitul bugetar pe bază de angajamente va fi cu minimum 0,5 puncte procentuale de PIB mai mare decât valoarea de 2,88% calculată pe bază de numerar (plăți efective).

Faptul că România a ignorat în mod sistematic țintele de deficit conform obiectivelor fiscal-bugetare pe termen mediu – „Medium Term Objective” sau, altfel spus, celebrul «emteo» – a condus la declanșarea unei proceduri corective privind deviația semnificativă de la ținta de deficit bugetar. Ca răspuns la analiza și recomandările acestei proceduri, în octombrie 2018, ministrul finanțelor scria Bruxellesului că ținta de deficit pentru 2019 va fi de sub 2,5%. Pentru atingerea acestui deficit în scădere, ministrul se angaja să înghețe salariile și angajările în 2019 și să taie alte vouchere și indemnizații.

Un impuls inflaționist cât 27 de miliarde de lei

Anul 2018 s-a încheiat cu un deficit de 27,34 de miliarde de lei, cu 3 miliarde mai mult decât în 2017 și cu circa 12 miliarde mai mult decât în 2016. Cele 27 de miliarde aruncate de stat în economie sunt în parte cauza creșterii prețurilor în 2018. Acest deficit-record s-a reflectat în creșterea cheltuielilor cu dobânzile plătite de statul român la finanțarea datoriei publice cu 27,8% față de anul 2017, ajungând la 1,4% din PIB, față de 1-1,1% din PIB în anii precedenți.

Mixul de politici economice imprudente cu efecte negative asupra variabilelor macroeconomice și lipsa unui buget pentru anul 2019 au condus la creșterea incertitudinilor legate de perspectivele economiei românești, concretizate prin deprecierea monedei naționale în raport cu euro și alte valute.

Cosmetizarea încasărilor

Veniturile totale ale statului au atins suma de 295,1 miliarde de lei, respectiv 31,1% din PIB, cu circa două miliarde sub ținta de venituri stabilită la rectificarea din noiembrie 2018. Această creștere a fost ajutată de două decizii administrative aplicate în 2017 și 2018: includerea subvențiilor europene pentru agricultură în veniturile bugetare și obligarea companiilor de stat la plata unor dividende extraordinare. Fără aceste măsuri administrative, veniturile bugetului general consolidat ar fi rămas sub 30% din PIB. Cea mai spectaculoasă creștere a  veniturilor, de peste 36% față de anul precedent, apare la contribuțiile de asigurări, ca efect conjugat al trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat și al creșterii salariilor. Încasările din TVA au recuperat din terenul pierdut în prima parte a anului, încasările din accize au crescut cu numai 7,2% față de anul precedent, sub creșterea nominală a PIB de 10,8%. Taxele pe proprietate au crescut cu numai 2% față de 2017, iar încasările din impozitul pe salarii și venit au scăzut cu 24,8%, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, efectiv de la 1 februarie, a cotei impozitului pe venit cu 36%, respectiv de la 16% la 10% .

Decembrie, o lună prudentă

Surprinzătoare este evoluția cheltuielilor în luna decembrie, mai ales a cheltuielilor cu pensii și salarii, situate sub nivelul lunilor precedente. Încetinirea ritmului de creștere a cheltuielilor fixe, cu pensii și salarii este inexplicabilă, deoarece nici numărul angajaților și pensionarilor nu s-a redus în decembrie și nici salariile și pensiile nu au scăzut. Sistarea plăților efectuate de entitățile statului începând cu 22 decembrie explică numai parțial această economie.    

O creștere spectaculoasă de circa 4 miliarde de lei se remarcă la capitolul de fonduri europene, fără însă a oferi o explicație asupra structurii și naturii acestor venituri. PIB-ul afișat în rapoartele finanțelor a înregistrat o creștere cu 10,8% în termeni nominali și probabil sub 4,5% în termeni reali.

Cheltuieli prea mari pentru a majora pensiile la timp

Cheltuielile totale ale statului surprinse în bugetul general consolidat au atins o valoare-record de 322,4 miliarde de lei, cu 16,8% mai mari față de anul  precedent. Cele mai spectaculoase creșteri de cheltuieli au avut loc la categoria salariilor angajaților din sectorul public, +23,7% față de anul 2017, și a dobânzilor plătite de stat pentru finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice, +27,8% față de anul precedent.

Creșteri aproximativ egale se remarcă la cheltuielile cu asistența socială, care au înregistrat un avans de 9,5%  față de anul precedent și la cheltuielile cu bunuri şi servicii, cu un plus de 9,8% față de anul 2017. Acest avans al cheltuielilor sociale a determinat amânarea creșterii pensiilor de la 1 ianuarie 2019 la, probabil, 1 septembrie 2019.

În caz de recesiune, noi taxe vor fi de neevitat

Analiza structurii cheltuielilor scoate la iveală o rigiditate crescută a bugetului general consolidat prin creșterea ponderii cheltuielilor fixe, nediscreționare, în total cheltuieli, respectiv a cheltuielilor de personal și cele de asistență socială. Astfel, cheltuiala de personal a ajuns la 86 de miliarde și cea cu asistența socială la 101 miliarde de lei, consumând aproape 80% din toate veniturile fiscale și contribuțiile de asigurări încasate în bugetul general consolidat. Această rigiditate va pune o presiune extraordinară asupra finanțelor publice în momentul în care România se va confrunta cu o recesiune. Cu cât recesiunea va fi mai violentă, cu atât statul va fi mai forțat să găsească noi venituri – noi taxe și impozite  – pentru a putea plăti cheltuielile rigide. Din păcate, contextul internațional tulbure și incertitudinile interne cauzate de măsuri arbitrare în domeniul fiscal conturează mai degrabă perspectivele unei recesiuni iminente în România. Scenariul unei atenuări lente a ritmului de creștere economică este puțin probabil dacă judecăm și după modelul de creștere economică aplicat în ultimii doi ani, bazat pe consum din stimuli fiscali.

Din păcate, investițiile continuă să rămână modeste, în ciuda nevoilor în creștere de autostrăzi, căi ferate, școli și spitale. Din cele 23 de miliarde de lei înregistrate la cheltuieli de capital, o parte sunt cheltuieli pentru înzestrarea sectorului de apărare, care nu au un efect de multiplicare economică în economia națională, deoarece nu știm să fie acompaniate de contracte de offset.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele