9 ianuarie a.c. – PSD scrie pe pagina oficială de Facebook: „Guvernul a luat multe măsuri pentru a aduce euro în economia românească: atragerea de fonduri europene, politici publice de stimulare a investiţiilor, sprijinirea firmelor exportatoare prin subvenţii şi scheme de ajutor de stat. Toate aceste lucruri presupun vânzări de valută şi cumpărare de lei, ceea ce ar fi trebuit să scadă cursul valutar. Nivelul cursului valutar nu este în răspunderea Guvernului şi nu poate fi determinat de acţiunea guvernamentală. Banca Naţională este singura care poate şi are datoria de a asigura stabilitatea cursului valutar”.

20 ianuarie a.c. – Daniel Zamfir (ALDE), președinte al Comisiei economice a Senatului: „Vreau să cer BNR ca de mâine să oprească acest mecanism artificial de calculare a ROBOR care umflă ratele românilor. ROBOR este o înțelegere între băncile comerciale, nu e nicidecum rezultatul unei piețe libere, este o înțelegere pentru a acoperi pierderile care sunt puse pe spinarea celor care au astăzi credite în lei”.

24 ianuarie a.c. – pagina de Facebook a PSD: „Cursul valutar nu poate şi nici nu trebuie să fie stabilit prin hotărâre de Guvern. Nu ar mai fi o piaţă liberă. Singura instituţie abilitată să administreze «controlat» cursul leu-euro este Banca Naţională, care dispune în prezent de rezerve de 36,8 miliarde euro ce îi permit să ţină sub control variaţiile de curs”.

25 ianuarie a.c. – site-ul Ministerului Finanțelor Publice: „Contrar informaţiilor vehiculate în spaţiul public, Banca Naţională a României este instituţia care trebuie să stabilească şi să supravegheze respectarea regimului valutar şi să elaboreze politica cursului de schimb, conform art. 2, alin (2) din Legea 312/2004 privind Statutul BNR, nu Guvernul României. Mai mult decât atât, potrivit art. 9 din acelaşi act normativ, pentru aplicarea politicii de curs de schimb, BNR stabileşte cursurile de schimb pentru operaţiunile proprii pe piaţa valutară şi elaborează balanţa de plăti şi alte lucrări privind poziţia investiţională internaţională a României”.

25 ianuarie a.c. Comunicat de presă al purtătorului de cuvânt al BNR: „Banca Națională a României este implicată permanent, cu atât mai mult în aceste zile, în elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb, în conjunctura determinată de factori interni și internaționali. În acest context, BNR își dorește, ca și până acum, «o cooperare loială cu Ministerul Finanțelor Publice pentru armonizarea politicilor fiscale și monetare în beneficiul cetățenilor și al mediului de afaceri». O asemenea colaborare presupune însă o consultare prealabilă a BNR atunci când sunt adoptate decizii care afectează politica monetară a băncii centrale și stabilitatea financiară a țării”.

27 ianuarie a.c. – într-o emisiune televizată, în ziua când Darius Vâlcov, consilier al prim-ministrului, spunea referitor la posibilitatea ca Mugur Isărescu să primească încă un mandat la conducerea BNR: „Cred că este bine ca fiecare să se gândească la ce are de făcut, la cariera lui, uneori e bine să lăsăm locul și altora. Este părerea mea personală” și adăuga: „Fibra este patriotică, nu naționalistă. Asta cerem BNR. Nu sunt suficient de patrioți. Interesul românilor trebuie să fie pe primul loc, nu interesul BNR”.

Mai există o listă lungă de invitații, pentru guvernatorul BNR, în Parlament sau la Ministerul Finanțelor. Aproape sigur însă, ministrul finanțelor se va afla în data de 4 februarie a.c. la ședința Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială, care va dezbate și efectele Ordonanței 114/2018 asupra sistemului bancar.

Asaltul dat de PSD-ALDE asupra BNR are o serie de motivații.

• Anul acesta, mandatul Consiliului de administrație al BNR, inclusiv al guvernatorului, expiră. Parlamentul va trebui să voteze un nou Consiliu de administrație, iar reînnoirea mandatului guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, este sub semnul întrebării. Ar putea fi momentul în care actuala coaliție politică majoritară să impună nume noi, de economiști „de stânga”, fideli coaliției de guvernare, prin care va încerca să controleze de acum politicile băncii centrale.
• PSD-ALDE speră ca prin controlul asupra BNR să influențeze politica monetară. Adică, să reducă dobânzile și astfel să continue bula de creștere peste potențial a economiei. Mai exact, să încurajeze creșterea creditelor de consum, care va duce implicit la o creștere a importurilor și a deficitului de cont curent. Un deficit care va apăsa tot mai puternic asupra cursului de schimb leu-euro.
• Coaliția PSD-ALDE dorește ca BNR să folosească mult mai agresiv rezerva valutară pentru a apăra leul în fața tendințelor de creștere a monedei europene. În aceste condiții, este posibil ca o parte a rezervei valutare să fie cheltuită, fără a avea însă vreun efect vizibil pe piața valutară.
• Alianța PSD-ALDE dorește să preia conducerea BNR, pentru că banca centrală are un rol fundamental în emiterea de monedă. Tipărirea de bani se face însă ținând cont de condițiile macroeconomice, de performanțele economiei românești și de numerarul existent în piață. Utilizarea excesivă a acestei pârghii dezechilibrează economia și duce la inflamarea inflației. Dar liderii politici aflați la guvernare ar putea să ceară băncii centrale să închidă ochii la deteriorarea echilibrului dintre numerar și presiunile inflaționiste. Cu alte cuvinte, în încercarea de a îndeplini promisiuni electorale nerealiste, BNR ar putea să utilizeze tiparnița de bani.

Sunt o serie de mize importante pentru care politicienii aflați la putere presează schimbarea conducerii băncii centrale. Independența BNR este esențială pentru funcționarea economiei românești. Atunci când guvernele sunt prea populiste, prea darnice cu electoratul sau suferă de un optimism irațional, banca centrală are rolul de „a strica petrecerea”, de a readuce echilibrele în economie. Dar, astăzi, mai apără cineva Banca Națională în fața asaltului politic?