Opera Națională de la București (ONB) a ratat în luna mai să desemneze un director, după ce niciunul dintre candidații înscriși la concurs nu a obținut nota de trecere. Se prelungește, astfel, interimatul la Opera din București, care a intrat în declin după scandalul din primăvara anului 2016, când Johan Kobborg și Alina Cojocaru au fost alungați din România.
De doi ani, la Opera din București s-au perindat directori interimari care nu au avut nici răgaz și nici viziune să acopere ecourile alungării unuia dintre cei mai importanți coregrafi ai momentului, Johan Kobborg, și a celei mai mari balerine pe care România a avut-o vreodată, Alina Cojocaru.
La recentul concurs, care s-a finalizat în luna mai, au participat doar doi candidați – Ștefan Pascu, actualul director interimar al ONB, și Zamfir Antoniu, managerul Operei din Craiova. Ambii au obținut note sub 7, astfel că au fost respinși, iar ONB continuă să plutească în derivă.
În stagiunea care se va încheia luna aceasta, doar două noi producții au fost prezentate de echipa condusă de Ștefan Pascu, Don Carlo, precum și dipticul verist Cavalleria Rustican și Pagliacci. Asta, în condițiile în care nu mai puțin de 10 opere și 12 spectacole de balet au fost eliminate din repertoriul care umplea în 2016 sala Operei bucureștene.
Plecarea lui Johan Kobborg din România a coincis și cu pierderea drepturilor de prezentare a unor spectacole de dans clasic, precum și cu distrugerea ansamblului de balet pe care Kobborg îl formase aici, la București. Într-un raport al Guvernului, care a fost dat publicității anul trecut, se arăta că ONB a pierdut doar în primăvara anului 2016 aproape 150.000 de lei. Atunci, angajații vechi ai Operei s-au răsculat împotriva coregrafului danez, despre care afirmau că ar promova străini pe scenele românești și că ar fi plătit cu mult peste salariile încasate de ceilalți artiști. Însă raportul Guvernului a arătat că Johan Kobborg a obținut între 2014 și 2016 suma brută de 650.000 de lei. Separat, el încasase pentru montarea a două noi producții, Giselle și La Sylphide, 16.000 de euro.
Au rămas așadar talentele naționale la București, însă, în această perioadă, premierele au fost puține și fără ecou, astfel că sălile pline deunăzi de la Opera din București s-au golit.
Între timp, Johan Kobborg a ajuns să înregistreze succes după succes cu noile sale coregrafii în chiar patria baletului, la Moscova și la Sankt Petersburg. Numele lui este ovaționat în presa rusă, fiind considerat unul dintre cei mai talentați creatori ai artei dansului. Alina Cojocaru, la rându-i, în acești doi ani a devenit mamă și a revenit pe scenă. La începutul acestui an, a fost distinsă cu premiul pentru cea mai bună balerină a Marii Britanii de către critica de specialitate (National Dance Award, acordat de Critics Circle). De asemenea, Alina Cojocaru este și steaua noilor producții ale Baletului din Hamburg, iar zilele trecute presa japoneză o clama pentru interpretarea rolului principal din Dama cu camelii, unde s-a aflat în turneu .
Odată cu plecarea cuplului Kobborg-Cojocaru, o altă balerină s-a îndreptat către alte meleaguri. Și a izbândit. Este vorba despre Francesca Velicu, de numai 20 de ani, care a ajuns la Londra, la English National Ballet. Velicu este deja o stea consacrată în Marea Britanie. În doar doi ani, a câștigat premiul pentru cea mai bună balerină de dans modern la gala National Dance Award, aceeași la care Cojocaru a câștigat titlul pentru baletul clasic. De asemenea, Francesca Velicu a primit, în luna mai a acestui an, și premiul Olivier la secțiunea balet, cea mai importantă distincție care se acordă în Marea Britanie pentru artele spectacolului, pentru rolul pe care l-a avut în spectacolul Le Sacre du Printemps, după o coreografie a Pinei Bausch.