După ce a avertizat că economia României dă semne de supraîncălzire, Fondul Monetar Internațional (FMI) descrie și o parte din efectele pe care le-ar suporta sistemul financiar în cazul unui șoc global, de calibrul crizei financiare declanșate în 2008.

de Lidia Moise

Într-un scenariu dramatic, în care economia globală ar cădea în recesiune în următorii trei ani, produsul intern brut al României (PIB) ar scădea cu 10%. Acest scenariu pare improbabil, dar este totuși posibil, sau plauzibil, spun analiștii FMI.

Dacă s-ar declanșa o criză similară cu cea care a debutat în toamna lui 2008 cu prăbușirea băncii americane de investiții Lehman Brothers, aceasta ar provoca României un șoc masiv în primul an, când economia s-ar putea contracta cel mai mult. Un alt efect ar fi creșterea costurilor la care se împrumută statul. Dobânzile anuale plătite la obligațiunile emise pe termen lung ar crește până la 7-8% în intervalul 2018-2020. Desigur, nu doar statul ar plăti mai scump împrumuturile: dobânzile s-ar mări atât pentru creditele acordate populației, cât și pentru cele luate de firme. Băncile ar avea nevoie de injecții de capital pentru a-și menține indicatorii de solvabilitate la un nivel de siguranță. O eventuală criză economică ar amplifica șomajul până la 7%, nivel apropiat de cel înregistrat în timpul crizei financiare din 2008.

Prima Casă, un risc pentru piețe

Avertismentul FMI privește, de data aceasta, doar sectorul financiar al României, care, pentru a fi protejat, are nevoie de reglementări mai stricte. FMI recomandă, de exemplu, limitarea gradului de îndatorare a populației, în special pentru creditele ipotecare. Fondul face referire directă la programul Prima Casă, lăudând Guvernul pentru că a scăzut treptat sumele de bani destinate susținerii acestuia. În viziunea FMI, programul Prima Casă este o vulnerabilitate pentru piața imobiliară, pe care ar dezechilibra-o. Programul Prima Casă a fost foarte popular în România, mai ales datorită avansului mai mic necesar împrumuturilor ipotecare, eliminând astfel riscul unei poveri suplimentare: majoritatea clienților băncilor trebuiau să dubleze creditul ipotecar cu unul de consum, necesar constituirii avansului. Pentru acest an, Guvernul a plafonat garanțiile care pot fi acordate pentru programul Prima Casă la 2 miliarde de lei, din care băncile înscrise în program au consumat deja jumătate.

Într-adevăr, băncile au finanțat masiv piața imobiliară, dând credite atât populației care cumpără case, cât și firmelor care le construiesc.

Reapar plafoanele

Expunerea băncilor pe sectorul imobiliar a crescut mai mult decât dublu între 2008 și 2017, arată raportul FMI, de la 21% la 54%. O mare parte din creditele acordate populației au avut garantarea programului Prima Casă, conceput inițial ca o soluție de criză, în 2009.

Acum programul și-a pierdut utilitatea, spune FMI. „Eficacitatea instrumentelor macroprudențiale pentru creditele ipotecare este subminată de programul Prima Casă, care oferă împrumuturi cu un raport credit față de valoare de până la 95%”, avertizează FMI.

Deocamdată, FMI recomandă impunerea unui plafon de îndatorare, care ar atenua riscurile la care sunt expuse băncile finanțând piața imobiliară. Această recomandare a fost deja preluată de BNR, care pregătește un set de limite.

BNR intenționează să limiteze și gradul de îndatorare al populației pentru împrumuturile de la instituții financiare non-bancare. Rigorile nu sunt însă o noutate pentru BNR, ele fiind în vigoare înainte de 2007, dar ulterior ignorate în perioada de avânt economic care a urmat după aderarea României la Uniunea Europeană.