Opoziția nu are niciun gând să se coalizeze în perspectiva alegerilor de anul viitor, pentru a prezenta liste comune la europarlamentare și pentru a susține un candidat unic la Palatul Cotroceni. Inflația orgoliilor de partid și aglomerația pentru un loc în Parlamentul de la Bruxelles aruncă în aer pentru moment schimbarea ierarhiei politice de la noi – PSD, dominant, alături de satelitul ALDE, și o dreaptă fărâmițată, care pare să-și încerce puterile pe cont propriu. O astfel de strategie duce la supraviețuire, la conservarea creditului actual, sau la un eșec de proporții?

Moțiunea de cenzură din care coaliția PSD-ALDE, majoritară în Parlament, a ieșit din nou învingătoare a adus în discuție posibilitatea ca monolitul guvernamental să aibă un adversar politic puternic. Cum dintre partidele de opoziție nu se distinge o formațiune care să se desprindă de pluton, liberalii fiind cuprinși într-o dispută internă, s-a pus problema unificării forțelor de opoziție. Modelul a fost cel al formării Convenției Democrate, care a câștigat alegerile în 1996 prin coalizarea întregii opoziții. Un alt model este cel al formării cu un an înainte de alegeri a Alianței DA, care a ajuns la guvernare în anul 2004, prin coalizarea PD și PNL.

Șansele coagulării sau strategia lui „lasă-mă să te las”

Ludovic Orban, liderul PNL, a anunțat că „nu este necesară acum” nicio alianță a partidelor de opoziție, pentru că PSD „s-a dus atât de tare în cap, iar ALDE moare”. Suntem în dialog, cooperăm, avem acțiuni comune, când e necesar susținem demersuri comune, în schimb nu are rost să discutăm colaborarea la alegerile europarlamentare, a spus liderul liberalilor, Ludovic Orban, într-un interviu televizat.

„PNL va participa pe liste proprii pentru că nu se amestecă familiile politice europene. La prezidențiale, eu știu că PNL îl va sprijini pe Iohannis și nu am alte garanții referitoare la alegerile prezidențiale ale altor formațiuni politice. Referitor la locale, sigur că vom gândi diferite alianțe, acolo unde este nevoie să batem PSD”, a declarat președintele PNL, închizând astfel orice discuție despre o coalizare a opoziției.

Analiza politică a lui Orban s-a bazat, potrivit proprie-i exprimări a liderului liberal, pe faptul că ALDE dispare. „ALDE e un partid de tip lider, care depinde de domnul Tăriceanu. Dacă ALDE pleacă de la guvernare moare, dacă ALDE rămâne alături de PSD la guvernare moare”, consideră Ludovic Orban.

Declarațiile sale publice par să nu ia deloc în considerare faptul că liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, se pregătește – după toate informațiile care vin din zona sa de influență – să participe la alegerile prezidențiale independent de PSD, iar în condițiile în care PSD este prins de lupte pentru înlocuirea lui Liviu Dragnea de la conducerea social-democraților, ar putea chiar să devină candidatul unic al actualei coaliții guvernamentale. Acestea sunt, cel puțin, potrivit unor surse ALDE, planurile lui Tăriceanu. În plus, ALDE este partidul care numai în sesiunea parlamentară care tocmai s-a încheiat a atras patru deputați și senatori liberali. Iar negocierile cu nemulțumiții din PNL continuă.

Lupta din interiorul PNL

Lipsa de interes a lui Ludovic Orban pentru negocieri cu celelalte partide de opoziție pentru asocierea în perspectiva alegerilor din 2019 are la origini o mare îngrijorare. Este vorba despre problemele din interior ale liberalilor, care vorbesc în primul rând de îndepărtarea lui Orban de la șefia partidului, dar și de eventualitatea scindării.

Practic, de la momentul contopirii PNL și a fostului PDL, toate neînțelegerile în partid au fost despre aplicarea algoritmului fifty-fifty în ocuparea tuturor demnităților publice – de la locuri pe liste la nominalizări în instituții. Practic, încă din toamna anului trecut, se vorbea despre formarea unei platforme independente în cadrul PNL în alcătuirea căreia să intre toți cei proveniți din fostul PDL. Aceștia s-au simțit dați la o parte de alegerea lui Ludovic Orban ca președinte PNL și au acuzat necontenit că noul lider s-ar fi înconjurat de oameni fără experiență politică și, mai ales, fără vechime în PNL sau PDL, alături de care ia toate deciziile, fără să consulte și forurile din partid.

Orban se confruntă în această vară chiar cu solicitarea, la 4 august, a unui congres extraordinar, la care să se pregătească alegerea unui nou lider PNL. Iulian Dumitrescu și Marian Petrache, din fostul PDL, intenționează, spun surse liberale, să candideze la funcția de președinte PNL. Și Viorel Cataramă anunțase că intenționează să candideze la postul lui Ludovic Orban, însă conducerea liberală a făcut primele formalități pentru excluderea omului de afaceri din partid. Cu ceilalți doi emuli, lucrurile sunt mai complicate, pentru că aceștia au sprijinul foștilor lor colegi din PDL, care acum se trezesc din deriva în care îi aruncaseră problemele penale ale lui Vasile Blaga. Odată achitat în primă instanță în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009, Vasile Blaga a redevenit activ în partid.

La Vasile Blaga a apelat Ludovic Orban pentru a-i tempera pe criticii săi. La ora la care revista Reporter Global pleacă spre tipografie, Blaga a început reuniunea cu foștii pedeliști care dețin controlul în organizațiile liberale. Lui Marian Petrache, Gheorghe Falcă, Mircea Vela și Iulian Dumitrescu se pare că li se alătură și vechi liberali nemulțumiți de Orban – Alina Gorghiu sau Ilie Bolojan.

Miza stipendiilor de la Bruxelles

Locurile pe listele pentru alegerile europarlamentare din 2019 sunt cele care au readus tensiunile în PNL. La cota pe care o are acum partidul, care oscilează în jurul lui 30%, poate conta pe o treime din locurile de europarlamentari dedicate României. Asta înseamnă, în cazul în care va obține 30%, opt locuri asigurate. Orban a anunțat că, în calitate de lider de partid, va candida pe primul loc, pentru a pune în aplicare efectul locomotivei care trage partidul spre scoruri mai bune. I-a promis un loc eligibil și purtătorului de cuvânt, Ionel Dancă, un fost jurnalist care a avut posturi de secretar de stat în guvernele PSD și Cioloș. Deja și-a atras criticile colegilor liberali, mai vechi și mai noi, care nu s-au arătat entuziaști la racolarea lui Dancă din rândurile USR. Și lui Siegfried Mureșan, proaspăt demisionar din PMP, partidul înființat de Traian Băsescu, i s-a promis că își va continua cariera de europarlamentar, desfășurată de altminteri cu succes și cu vizibilitate. Promisiunile lui Orban nu s-au încheiat aici. Lui Vasile Blaga se pare că i-a promis al doilea loc pe listele europarlamentare, în schimbul menținerii sub control a tendinței de părăsire a PNL de către foștii pedeliști. Vasile Blaga vrea patru locuri eligibile pentru foștii săi colegi de partid, între care unul, se știe deja, ar urma să fie primarul de Arad, Gheorghe Falcă. Și Cristian Bușoi, un apropiat al președintelui Iohannis, pretinde loc eligibil pe listele europarlamentare, în pofida criticilor la adresa sa pentru lipsa de activitate a filialei din București pe care o conduce și a rezultatelor slabe de la alegerile din decembrie 2016.

Partidul lui Cioloș, între înregistrare și coalizare

Înființat la 31 martie, partidul lui Dacian Cioloș se ține departe de orice angajament politic. Una dintre explicații ar putea fi și absența unei decizii definitive a instanțelor privind înregistrarea partidului România+.

Dacian Cioloș a declarat, zilele trecute, că o posibilă unificare a dreptei se poate face în jurul unui proiect și al unor valori comune.

„Un proiect pentru România trebuie să aibă la bază obiective comune care sunt mai importante decât o persoană sau alta. Eu unul așa văd lucrurile”, a spus fostul premier. „Unificarea Dreptei, a forțelor democratice, se face în primul rând în jurul unor valori și al unui program pentru România. Candidații, oricare ar fi ei, ar trebui să fie o consecință a acestei abordări și aceștia trebuie să fie aleși în jurul unor criterii de integritate, cinste și profesionalism dovedit. Doar așa putem reforma clasa politică”, a spus Cioloș.

Până atunci, formațiunea lui Dacian Cioloș discută și cu PNL, și cu USR despre liste comune la alegerile europarlamentare. Pe de o parte, surse liberale ne-au declarat că Dacian Cioloș ar dori patru din cele opt locuri sigure pentru Bruxelles, unul pentru sine și, de asemenea, și pentru Vlad Voiculescu și Dragoș Pâslaru, foști miniștri în cabinetul pe care l-a condus. Solicitarea celor de la România+ ar fi ca Dacian Cioloș să deschidă lista națională la europarlamentare. Cei de la PNL solicită, la rândul lor, ca o colaborare între cele două formațiuni să însemne absorbția noului partid și anunțul explicit al lui Dacian Cioloș că nu va candida în 2019 la prezidențiale și îl va sprijini la fotoliul prezidențial pe Klaus Iohannis pentru încă un mandat.

Lucrurile par să fi fost discutate pe termen mai lung, inclusiv despre posibilitatea ca, în cazul unei asocieri, în primăvara lui 2020, liberalii să accepte candidatura la Primăria de București a fostului ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu.

Sunt multe necunoscute în aceste discuții, cu caracter preliminar, în condițiile în care liberalii nu uită încă faptul că Dacian Cioloș fusese anunțat ca premier liberal la alegerile din 2016, însă fostul prim-ministru nu a intrat în partid și, consideră PNL, a disipat votul opoziției cu afirmația că susține și PNL, și USR în parlamentarele din 2016.

USR este încrezător în sine

Uniunea Salvați România oscilează între a încheia alianțe și a-și asuma rolul de nucleu al Opoziției. Nu este în situația de partid incipient, ca a lui Dacian Cioloș, însă nici pe departe nu are infrastructura de partid a liberalilor. Are însă atitudine politică. Din postura de partid cu doar 10% forță de vot, USR s-a desprins de plutonul inert, cum era considerată opoziția. Cu gesturi teatrale, cu demersuri amintind de protestele civice, vocalul USR s-a remarcat de la finele anului trecut în postura de partid de opoziție radicală față de intențiile PSD-ALDE de modificare a legislației judiciare.

În același timp, USR a înțeles că se poate ieși din umbră, câtă vreme liberalii nu se înțeleg în interiorul lor. Și a trecut chiar la atac. Numai că tăvălugul mașinii de vot PSD-ALDE-UDMR din Parlament i-a împins pe cei de la USR către o altă tactică – apelul la unitate.

Din primăvara acestui an, USR nu s-a mai împotrivit demersurilor liberale și a semnat contestații la CCR, moțiuni simple și moțiunea de cenzură. De fapt, acest tip de colaborare a făcut ca eventualitatea unificării opoziției să treacă mai departe de ipoteza teoretică.

În privința alianțelor, cei de la USR nu se află în niciun fel de discuții cu liberalii. Par însă să încerce o colaborare cu România+, formațiune din interiorul căreia îi provin câțiva parlamentari. Încercările sunt însă timide. Dan Barna, președintele USR, a anunțat că formațiunea sa va purcede la „un festival al democrației” pentru alegeri preliminare în vederea desemnării candidaților la europarlamentare. 10%, cu cât sunt creditați în sondaje, ar însemna trei posturi de europarlamentari. Surse din partid susțin însă că ar exista discuții pentru liste comune cu România+.

În privința candidaturii la prezidențiale însă, USR s-a pripit să anunțe la doar câteva ore de la revocarea Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA că o sprijină pentru Palatul Cotroceni. Și PNL, și Dacian Cioloș au criticat anunțul lui Dan Barna, iar cei mai mulți au spus că Uniunea Salvați România este încă un adolescent în politică.