Nu este întâmplător că înainte cu o zi de mitingul anunțat la București, Guvernul a făcut public noul proiect de lege a pensiilor. Proiectul a fost însoțit de o serioasă campanie care poate fi sintetizată simplu: pensiile se dublează.
Doar că realitatea este mai complicată. În primul rând, proiectul aflat în dezbatere publică este al unei legi care se va aplica de la 1 septembrie 2021. Momentul aplicării legii este discutabil din punct de vedere politic. Pe de o parte, pentru că aplicarea viitoarei legi depășește actualul ciclu electoral, ceea ce pune sub un mare semn de întrebare deschiderea politică de la acel moment față de aplicarea legii. Pe de altă parte, aplicarea peste trei ani a unei legi care implică un mare consum de resurse este în mod evident incertă.
În ceea privește dublarea pensiilor, în anul 2021, nu există niciun calcul serios care să arate că lucrurile vor sta în felul acesta. Există o singură certitudine: că aplicarea legii presupune o dublare a veniturilor bugetare la capitolul contribuții sociale.
Aplicarea legii presupune dublarea, în patru ani, a încasărilor din contribuții sociale
Proiectul de lege poate fi analizat, în această fază, din câteva puncte de vedere. Primul este legat de indicatorii macroeconomici. Aplicarea legii presupune aproape o dublare a veniturilor din contribuții sociale în următorii patru ani. Astfel, prognoza bugetară pleacă de la faptul că anul acesta se vor încasa aproximativ 59 de miliarde de lei. Să admitem că estimările bugetare vor fi îndeplinite. Anul viitor însă, încasările vor trebui să crească la 72,6 miliarde de lei, adică cu 23%. O creștere care va trebui să continue și în următorii ani: în 2020, 82,4 miliarde de lei (plus 13,4%), în anul 2021, încasările ar trebui să ajungă la 90,2 miliarde de lei (plus 9,5%), iar în 2022, veniturile ar trebui să atingă 99,7 miliarde de lei (plus 10,4% față de anul precedent). După cum se poate observa, proiecția veniturilor bugetare este nu doar optimistă, ci aproape fantezistă. De altfel, cifrele din proiectul de lege al pensiilor încalcă chiar documente oficiale ale guvernului, precum legea bugetului de asigurări sociale din anul 2018, care include cu totul alte cifre privind prognoza de creștere a veniturilor din contribuții sociale în următorii patru ani.
Anul 2018, un an atipic pentru veniturile din contribuții sociale
Contextul merită analizat. Anul acesta, execuția bugetară arată o creștere substanțială, cu 30%, a încasărilor bugetare din contribuții sociale, în comparație cu anul trecut. Este însă doar o conjunctură.
Creșterea substanțială a încasărilor se datorează mai multor factori: mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat, creșterea salariilor, în special în sectorul bugetar, creșterea locurilor de muncă și creșterea salariului minim. Influența tuturor acestor factori se va disipa sau chiar va dispărea în următorii patru ani. Deci anvergura creșterii de anul acesta nu se va mai repeta, ceea ce înseamnă că ritmul de creștere necesar aplicării legii în anii 2021 și 2022 va fi greu de atins. Aproape imposibil. Cu atât mai mult dacă avem în vedere că nu există niciun precedent, în ultimii 25 de ani, în sensul dublării veniturilor la un capitol bugetar într-o perioadă de patru ani.
Este posibil să se mizeze pe trecerea unor locuri de muncă din economia „gri” sau „neagră” în cea fiscalizată. Studiile de specialitate arată că un stat care are o economie informală cu o pondere mare poate să găsească în această zonă resurse de creștere a încasărilor bugetare. Doar că România are rezultate modeste în ceea ce privește metodele de luptă cu economia informală.
Un model bugetar: cheltuieli certe, venituri incerte
Cert este că ne aflăm din nou în fața unei situații în care o lege se bazează pe cheltuieli sigure, dar pe venituri incerte. Nu este pentru prima dată când se procedează în acest fel, bugetele de stat din anii 2017 și 2018 au fost construite exact prin aceeași metodă. Ceea ce înseamnă că a devenit deja un mod de lucru pentru actuala guvernare.
În fine, legea aduce o schimbare în materie de calcul al pensiei. Nu una majoră. Dacă în acest moment pensia se calculează ca un produs al numărului de puncte de pensie acumulate în decursul carierei (împărțite la stagiul complet de cotizare de 35 de ani și la care se aplică un indice de corecție) cu valoarea punctului de pensie; din anul 2021, prin proiectul de lege, pensia va rezulta din înmulțirea numărului de puncte acumulate cu o valoare a punctului de referință. Trebuie remarcat că în ambele formule de calcul există un parametru obiectiv, cel al acumulării de puncte de pensie pe parcursul perioadei active, și unul subiectiv, influențat de o decizie politică. Este vorba despre valoarea punctului de pensie, stabilită de guvern mai mult sau mai puțin elaborat științific, care va fi preluată și de valoarea punctului de referință. O schimbare aduce totuși proiectul de lege. Este o schimbare corectă, și anume, după anul 2021, valoarea de referință va fi indexată cu inflația. Ceea ce înseamnă că subiectivismul guvernului va fi înlocuit cu un indicator obiectiv.
Proiectul privind noua lege a pensiilor este public. Dezbaterile sunt abia la început, dar un lucru este cert: specialiștii trebuie să cântărească bine care sunt lucrurile raționale și care sunt cele fanteziste. Altfel, noua lege va fi imposibil de aplicat.