Toamna legislativă va fi marcată de noile legi ale siguranței naționale și de impunerea legilor care modifică sistemul judiciar și penal din temelii. Majoritatea confortabilă pe care o dețin cele două partide permite, practic, adoptarea oricărei legi, precum și suspendarea președintelui. Problema care se ridică este dacă aventura politică dictată de strategia PSD va ține alături și formațiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu.

Priorități legislative

Avem o lege nouă, anunțată de guvernanți – Legea pensiilor, dar și reluarea Legii offshore, care pare că va fi modificată. Printre priorități se mai află modificările la Codul penal și Codul de procedură penală după pronunțarea CCR asupra sesizărilor de neconstituționalitate.

Este vorba despre definitivarea modificărilor la cele două legi ale justiției contestate de mai multe ori la Curtea Constituțională – Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și modificările produse Codului penal și Codului de procedură penală. Legile justiției s-au aflat sub controlul de constituționalitate al judecătorilor CCR, iar din luna septembrie vor începe să curgă deciziile Curții față de sesizările formulate de opoziție și de președintele Iohannis, ca și de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În funcție de deciziile Curții Constituționale, Camera Deputaților și Senatul vor trebui să pună în acord proiectele de lege cu deciziile Curții.

Un punct important în această dezbatere despre constituționalitatea acestor legi îl reprezintă punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, care este așteptată cu un raport complet în cursul lunii septembrie.

Nu este obligatoriu ca raportul Comisiei de la Veneția, autoritatea supremă în chestiuni de legislație europeană, să fie luat în considerare de legiuitorii de la București. Însă de principiile și observațiile Comisiei de la Veneția țin seama atât organismele UE, Parlamentul European, cât și Consiliul Europei.

Avalanșa legilor contestate

De asemenea, parlamentarii trebuie să rediscute și Codul administrativ, pentru care președintele Klaus Iohannis a sesizat, de asemenea, Curtea Constituțională.

În acest adevărat atlas al administrației există o serie de prevederi care schimbă radical filozofia de funcționare inclusiv a ministerelor și a agențiilor subordonate Guvernului.

Va mai fi reluată și Legea offshore. Este vorba despre măsurile necesare pentru implementarea operațiunilor de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore. Pentru acesta, președintele Iohannis a cerut, în această vară, reexaminarea în Parlament. În acest moment, PSD și ALDE nu au o înțelegere în privința legii, întrucât PSD dorește ca 50% din gaze să rămână în țară, iar ALDE pare mai degrabă înclinată să respingă această variantă.

Referendumul pentru familie

Un alt punct de inflexiune a colaborării din interiorul coaliției îl reprezintă și referendumul pentru familie. Coaliția pentru Familie, formată din toate bisericile creștine care sunt recunoscute pe teritoriul României, a adunat 3,5 milioane de semnături, în urmă cu doi ani, pentru modificarea Legii fundamentale astfel încât familia să fie definită ca „uniunea dintre un bărbat și o femeie”. Inițiativa cetățenească a fost votată deja de Camera Deputaților și se află în dezbaterea Senatului. Președintele Camerei, Liviu Dragnea, a anunțat că referendumul pentru familie va fi organizat pe 7 octombrie.

În ce condiții va fi organizat acest referendum nu este clar, având în vedere că încă nu au fost armonizate legislativ mai multe legi care au legătură cu listele de alegători, care trebuie anunțate de Autoritatea Electorală Permanentă. Actualizarea acestor liste nu este încă realizată. Or, de numărul celor prezenți la urne depinde validarea referendumului și, implicit, modificarea Constituției.

Suspendarea președintelui

PSD și ALDE au în această sesiune legislativă din nou suspendarea președintelui Iohannis. În continuare, partidele conduse de Liviu Dragnea și de Călin Popescu Tăriceanu nu sunt decise dacă vor recurge la acest mecanism care, la final, se poate solda cu demiterea șefului statului.

Se pune deja problema de oportunitate, câtă vreme, dincolo de sesiunea care se încheie în decembrie, devine inoportună politic o suspendare a șefului statului în an electoral pentru Palatul Cotroceni.

Totuși, după afirmațiile mai multora dintre apropiații lui Liviu Dragnea, suspendarea lui Klaus Iohannis în această sesiune ar avea în vedere comasarea cu referendumul pe familia tradițională, în speranța că s-ar aduna mai mulți votanți în fața urnelor, ținta de prezență pentru validare fiind de 30% din totalul alegătorilor.

Nu în ultimul rând, PSD intenționează să schimbe și legile de siguranță națională, cele referitoare inclusiv la funcționarea SRI, SIE și SPP.

De asemenea, mai sunt luate în calcul și legile bugetului de stat și cele de asigurări.

Important mai este și traseul legislativ pentru înființarea Fondului Suveran de Investiții, cel care a fost anulat din motive de procedură legislativă de către Curtea Constituțională. Un astfel de fond reprezintă, potrivit programului de guvernare al PSD, principala sursă de finanțare a unui spital republican și a opt spitale regionale, pentru care este nevoie, potrivit calculelor din programul de guvernare, de 4 miliarde de euro. Același fond figura, în cadrul promisiunilor electorale ale PSD, ca sursă de bani pentru construirea autostrăzilor și a modernizării mai multor șosele naționale. La finalul acestei sesiuni, PSD și ALDE se află la jumătatea mandatului guvernamental.

Sesiunea Opoziției

Sesiunea de toamnă începe și cu anunțul opoziției potrivit căruia pregătește o moțiune de cenzură pentru demiterea Guvernului Dăncilă. Toate partidele de opoziție, de la PNL la PMP, au anunțat că susțin un astfel de demers, deși nu au împreună voturile necesare pentru a izbândi.

Potrivit mai multor lideri ai opoziției, partidele care ar urma să inițieze moțiunea s-ar baza și pe voturi care să vină din tabăra PSD. Mai exact, a nemulțumiților din PSD.

Pe masa Parlamentului se va afla propunerea grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaților și a reprezentanților PMP de înființare a unei comisii parlamentare de anchetă în cazul gestionării pestei porcine africane. De altminteri, acesta ar fi și principalul motiv pentru inițierea moțiunii de cenzură.

Comisie parlamentară de anchetă ar trebui să fie înființată, potrivit partidelor de opoziție, și pentru anchetarea represiunii protestelor de la 10 august.

Există audieri în cadrul Comisiei de apărare, însă opoziția dorește o comisie specială, diferită de ancheta Parchetului General, în această chestiune.

Printre obiectivele PNL pentru cea de-a doua sesiune parlamentară din acest an, președintele liberalilor, Ludovic Orban, a enumerat transpunerea în proiecte legislative a măsurilor din programul de guvernare al PNL și întărirea funcției de control al Parlamentului.

Prioritățile legislative enumerate de liderul grupului PNL din Senat, Iulian Dumitrescu, sunt votul electronic și alegerea primarilor în două tururi.

La acest capitol s-a raliat și PMP, care duce o campanie pentru reintroducerea votului în două tururi de scrutin la primării. De asemenea, cei de la PMP susțin și introducerea votului electronic.

Opoziția vrea și mai multe legi sociale, cu accent pe economie. Este vorba despre propuneri ale liberalilor care vizează introducerea unui salariu în plus pentru angajat cu posibilitatea deducerii acestuia de către angajator, deducerea din impozitul pe profit a cheltuielilor cu achiziția de mijloace de transport noi și transparentizarea acționariatului firmelor care participă la achiziții publice.

Reprezentanții USR au anunțat că vor depune la începutul sesiunii parlamentare o moțiune simplă împotriva ministrului Justiției, Tudorel Toader.