Liviu Dragnea are un competitor oficial la conducerea PSD, declarat la finalul reuniunii CEx de săptămâna trecută. Gabriela Firea, primarul Bucureștilor, cu un buget de peste 1 miliard de euro pe mână, a aglutinat în jurul său mai vechii disidenți din PSD. Cât de mare este compromisul pe care Liviu Dragnea este pregătit să-l facă pentru a-și păstra influența în principalul partid guvernamental?
Liviu Dragnea a reușit să aplaneze pentru puțin timp atacul Gabrielei Firea la statutul său de lider al PSD și pregătește contraatacul. Pentru președintele Camerei Deputaților a devenit capitală supraviețuirea la vârful social- democraților până la pronunțarea definitivă în dosarul angajărilor fictive. Nu are suficientă vreme la dispoziție, iar miza este asigurarea unei majorități funcționale în coaliția guvernamentală și parlamentară pentru adoptarea OUG privind amnistia penală. Dragnea are nevoie de liniște în partid, iar pentru asta are nevoie să cumpere voturi în tabăra sa de la disidenții din PSD și de la Călin Popescu Tăriceanu.
Compromisurile lui Dragnea
Remanierea guvernamentală a devenit iminentă după ședința tumultuoasă de la Neptun a liderilor social-democrați. Până de curând, remanierea era privită de Liviu Dragnea doar ca o rocadă pe ministere pentru aplanarea solicitărilor tot mai vocale de schimbare a Vioricăi Dăncilă din funcția de prim-ministru. Acum, ținta eliminării din guvern a devenit Carmen Dan. Se vorbește și de schimbarea ministrului Agriculturii, Petre Daea, pentru a oferi celor păgubiți de pesta porcină „un cap al lui Moțoc”.
Ministrul de Interne, care a devenit în ochii publici principalul responsabil pentru represiunea Jandarmeriei asupra manifestanților pașnici la 10 august, pare să fie pionul pe care Dragnea este constrâns să-l sacrifice.
După declarațiile prefectului de București, Speranța Cliseru, o apropiată a Gabrielei Firea, se pare că ordinul de intervenție în forță a Jandarmeriei ar fi fost semnat de prefect abia după miezul nopții de 10 august. De asemenea, potrivit declarațiilor Gabrielei Firea, ordinul pe care l-ar fi semnat Cliseru nu ar fi avut de-a face cu folosirea tunurilor de apă și a gazelor lacrimogene în doze considerabile pentru evacuarea Pieței Victoriei. Dacă aceste acuzații se dovedesc adevărate, atunci Carmen Dan rămâne să ducă singură povara violenței forțelor de ordine ale statului împotriva a peste 100.000 de protestatari pașnici. O răspundere pe care procurorii de la Parchetul General ar trebui s-o stabilească.
Statul paralel sau Poliție Politică?
Primarul Capitalei a deschis un front sensibil în PSD. A acuzat-o pe ministrul de Interne, Carmen Dan, că ar spiona politicieni prin intermediul oamenilor și al infrastructurii ministerului. Firea a spus că aplicația WhatsApp ar fi fost încă din urmă cu un an folosită de Dan pentru a avea acces la convorbirile private ale unui senator de București PSD.
În privința scandalului referitor la responsabilitatea asupra represiunii din 10 august, Firea a susținut că a fost vorba de înscenări puse la cale de Carmen Dan prin intermediul angajaților MAI. De asemenea, tot primarul Capitalei susține că în ședința de la Neptun a PSD, Carmen Dan venise pregătită cu documente care reprezentau discuții private ale sale sau ale prefectului Cliseru.
În aceste condiții, se pune problema legalității folosirii infrastructurii și a cadrelor Ministerului de Interne, în cadrul căruia există și un serviciu secret, DGIPI, care nu este subordonat CSAT și președintelui țării, ci exclusiv ministrului Carmen Dan. Acuzații la adresa DGIPI că ar face Poliție Politică, după modelul Securității comuniste, au existat încă de la începutul anilor ’90, însă folosirea, dacă este dovedită, a acelorași metode și în 2018 ar arunca în aer toate acuzațiile PSD de când se află la guvernare din jurul deja cunoscutei sintagme „statul paralel”.
Parchetul General a anunțat că o invită pe Gabriela Firea la audieri, cel mai probabil în dosarul represiunii de la 10 august, iar Carmen Dan era așteptată la audieri în Comisia de apărare a Camerei Deputaților pentru detalii și clarificări.
Chiar dacă ministrul de Interne a rezistat în Comitetul Executiv al PSD după solicitarea de demitere a sa din funcție, șederea sa în fruntea MAI se pare că va fi din nou pusă în dezbaterea partidului odată cu evaluarea miniștrilor în privința remanierii Guvernului Dăncilă, care va avea loc în perioada următoare.
Acuzații de stat paralel din partea lui Firea
„Doamna ministru a scos dintr-un dosar, deși nu cred că avea de unde să știe ce voi spune eu, decât dacă îmi urmărește corespondența, probabil, a scos niște foi că sunt xeroxuri convorbiri private dintre doamna prefect și un secretar de stat. Am întrebat «Doamna ministru, ne spionați? Ne urmăriți? Ne controlați mesajele, WhatsApp-urile?» A întors atunci discuția și a spus că domnul secretar de stat i-a pus la dispoziție. I-am spus că «dumneavoastră mi-ați spus acum un an să am grijă ce transmit pe WhatsApp pentru că dumneavoastră aveți WhatsApp-urile unui senator din București și să fiu precaută și atentă». Noi ne luptăm cu statul paralel, dar parte din statul paralel e pe lângă noi, cu o doamnă ministru de Interne care vine la Comitetul Executiv pregătită în apărarea sa cu niște mesaje private”, a declarat Gabriela Firea.
Alegeri în filialele rebele
Liviu Dragnea are un plan intern de atragere a disidenților din partid. El speră să câștige susținerea unora dintre rebelii care au părăsit tabăra sa și care în ultima vreme au format nucleul dur, de unde au plecat contestațiile la adresa leadershipului pe care îl exercită. Uniți până de curând în jurul lui Mihai Tudose, care a căpătat mai multă putere în partid în ultimul an, cu Gabriela Firea intrată în competiție, este interesant de urmărit în ce măsură filialele care i-au creat probleme până acum lui Liviu Dragnea vor tăcea.
Dragnea a plecat de la mare cu reinstalarea unuia dintre cei mai vocali adversari ai săi în ultima vreme – Niculae Bădălău, în fruntea organizației PSD Giurgiu. Asta după ce Bădălău trecuse în tabăra condusă de Mihai Tudose și ceruse în primăvară, când a fost îndepărtat din ierarhia centrală a partidului, o conducere colegială a PSD.
Filialele județene PSD din Botoșani, Suceava, Cluj, Alba, Brașov, Brăila, Timiș, Iași, Giurgiu și Sibiu, precum și organizația PSD București sunt conduse de președinți interimari. În marea majoritate a acestor filiale, există deja nuclee anti-Dragnea.
La Brăila, miza este importantă, pentru că liderul informal al organizației este Mihai Tudose, fostul premier care s-a declarat fățiș un adversar al lui Dragnea și care aspiră la șefia partidului.
De asemenea, probleme sunt și la Timiș, unde întreaga filială s-a ostilizat împotriva lui Liviu Dragnea în momentul în care l-a îndepărtat de la Palatul Victoria, în vara lui 2017, pe Sorin Grindeanu, cel care acum are o sinecură la Autoritatea de reglementare în domeniul telecomunicațiilor, dar care a lăsat în urmă o filială în degringoladă. Numirea lui Călin Dobra, un apropiat al lui Dragnea, în fruntea PSD Timiș nu a încheiat rebeliunea. Încă mai există reverberații de pe urma excluderii din partid a lui Grindeanu.
Iași, un alt focar anti-Dragnea. Acum, președinte este șeful Consiliului Județean Iași, Maricel Popa. Acesta asigură interimatul filialei județene din 22 februarie 2017, după ce într-o ședință a CExN al PSD desfășurată la București, conducerea centrală a partidului a decis să-l demită pe fostul președinte PSD Iași, Mihai Chirica, din toate funcțiile deținute în partid, la finalul unui șir de critici ale lui Chirica cu privire la OUG 13. Chirica are mai mulți pesediști de partea lui, fiind primar cu un buget important pe mână și cu oameni fidelizați prin oferirea unor posturi bine plătite în administrația care depinde de primărie.
Filiala PSD București este condusă și ea, interimar, de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea. La 9 februarie 2016, după un conflict cu social- democrații din Sectorul 5, Robert Negoiță s-a retras de la conducerea PSD București, în locul acestuia fiind numită provizoriu Gabriela Firea.
Dacă Gabriela Firea rămâne și după alegeri în fruntea acestei organizații, după influența pe care o are în filiala de Ilfov, se poate spune că problemele lui Dragnea devin și mai acute în interiorul partidului.
Mai este de notat că organizația de Cluj, condusă de Horia Nasra, este și ea nemulțumită de ignorarea de către apropiații lui Dragnea a acestei organizații și propulsarea în posturi ale administrației a oamenilor recomandați de Vasile Dâncu, peste capul lui Nasra. Marian Oprișan, de la Vrancea, se pare că este în expectativă, la fel și vicepremierul Paul Stănescu, influent în organizațiile din Oltenia.
Toate aceste nemulțumiri ar putea să se coalizeze într-un anumit moment împotriva actualului lider PSD, cei mai mulți dintre aceștia așteptând lunile octombrie-noiembrie.
Capcana prezidențiabilului
Liviu Dragnea a anunțat că nu intenționează să candideze la alegerile prezidențiale din 2019 și a lansat ideea unui candidat comun al coaliției PSD- ALDE, precum și prezentarea pe liste comune a celor două partide la alegerile europarlamentare.
Este un anunț care în acest moment are semnificația apropierii lui Călin Popescu Tăriceanu și sprijinul necondiționat al ALDE în strategia guvernamentală și legislativă din toamna acestui an: ordonanța pentru amnistie și eventuala suspendare rapidă a președintelui, referendumul din octombrie pe tema coaliției pentru familie.
La nivel strict electoral, este foarte puțin probabil ca ideea lansată de Liviu Dragnea referitoare la candidatura lui Tăriceanu sprijinit de PSD să fie acceptată de PSD. Social-democrații, chiar dacă nu au mai câștigat Palatul Cotroceni din 2000, cu ultimul mandat al lui Ion Iliescu, au mers în alegeri cu candidat propriu. Din 2000 încoace, PSD s-a prezentat în alegeri într-o coaliție. La prezidențialele din 2000, Iliescu a fost candidat unic pentru PDSR-ul de atunci și pentru partidul condus de Sergiu Cunescu, PSDR. La alegerile din 2004, Adrian Năstase a fost susținut și de partidul lui Dan Voiculescu, PC. La alegerile din 2009, Mircea Geoană a fost susținut și de liberali, iar în 2014, Victor Ponta a fost candidatul susținut în turul al doilea de proaspăt înființatul ALDE, al lui Călin Popescu Tăriceanu.
Există în interiorul PSD un refuz puternic al ideii ca partidul să nu aibă candidat propriu la prezidențiale. Este bine de amintit că unul dintre motivele ruperii USL a fost apropierea alegerilor prezidențiale din 2014, când PSD nu a acceptat gândul că Victor Ponta nu va reprezenta social-democrații în cursa prezidențială. Tentativa PNL de a-l impune ca vicepremier pe cel care era decis prin statut și congres USL că va fi candidatul unic al alianței dintre PSD și PNL, e vorba de Klaus Iohannis, a spulberat alianța guvernamentală. Și a dus și la reconfigurarea scenei politice, prin unificarea PNL cu PDL și câștigarea la finalul anului a Palatului Cotroceni.
Social-democrații nu s-au schimbat între timp, iar Gabriela Firea contează pe acest orgoliu natural al unui mare partid – acela de a avea candidat propriu. Acesta, dincolo de fuga de răspundere în organizarea reprimării protestelor de la 10 august, este argumentul intrării sale în confruntare la scenă deschisă împotriva lui Dragnea.
Rămâne de văzut dacă o negociere privind un candidat comun al PSD-ALDE va duce la distrugerea actualei coaliții guvernamentale sau dacă, pe termen scurt, va asigura majoritatea pentru intrarea în vigoare a unei ordonanțe privind amnistia, impulsionarea promulgării legilor justiției și a codurilor penale.
Curtarea ALDE
De fapt, Dragnea are nevoie de parafarea unei asocieri întru stabilitate nu atât cu liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, cât cu voturile parlamentarilor acestei formațiuni, ca și de avizele miniștrilor ALDE pentru deciziile guvernamentale, nu doar pe ordonanța de amnistie, dar și pe alte proiecte, precum Fondul Suveran de Investiții, modificarea Legii offshore. Or, cam toate aceste proiecte nu au încă un acord în interiorul coaliției. Tăriceanu, care chiar intenționează să candideze la Palatul Cotroceni, a pus frână până acum de două ori suspendării lui Iohannis și o dată adoptării ordonanței de amnistie.
În ultimele zile însă, partidul lui Tăriceanu se disociază tot mai des de faptele și demersurile politice ale PSD. Ultima dintre disocieri este legată de seria de postări pe Facebook ale lui Darius Vâlcov, care l-a imaginat pe Klaus Iohannis cu chipul lui Hitler, precum și fișa medicală a unuia dintre cei mai activi protestatari #rezist. (vezi caseta)
Va fi interesant de urmărit dacă apropierea alegerilor va apropia micuțul ALDE de partidele de opoziție, după zvonurile că mai mulți parlamentari PNL, proveniți din PDL, ar intenționa să treacă la ALDE. De asemenea, mai este interesant de urmărit dacă ALDE se va disocia de acțiunile parlamentare și guvernamentale ale lui Liviu Dragnea, pregătite pentru toamna acestui an.
Renate Weber cere demiterea lui Vâlcov
„Publicarea de către Darius Vâlcov a fișei medicale a unui om bolnav este un gest mizerabil din punct de vedere moral și un act ilegal, existând prevederi clare, atât la nivel european, cât și în legislația noastră privind protecția datelor personale”, a scris, luni, pe Facebook, europarlamentarul Renate Weber, care a anunțat vineri că se va alătura grupului ALDE România, după o perioada de doi ani în care a fost independentă.
Aceasta consideră că demisia sau demiterea lui Darius Vâlcov, unul dintre oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea, „sunt gesturi politice obligatorii”.
Weber cere și sancționarea celor care „i-au permis accesul la un document medical”.
„Dacă vrem «domnia legii», atunci trebuie să înțelegem că legea este aceeași pentru toți, indiferent de simpatii sau antipatii politice. Încălcarea ei se sancționează”, a mai scris Renate Weber.