Parcurgem în săptămânile acestea etapele care vor marca deznodământul în lupta pentru subordonarea Justiției. Până la mijlocul lunii octombrie vom afla dacă instituțiile controlate de coaliția PSD-ALDE vor ține cont de apelul la renunțarea schimbării legislației judiciare sau vor face pasul spre promulgare a tuturor legilor care schimbă radical funcționarea Justiției și legile penale.
Săptămâna pe care o încheiem a fost, dacă putem spune așa, începutul ultimei reprize din meciul între PSD-ALDE și Justiție. Momente decisive în care miza a fost intrarea în vigoare a legilor Justiției și a modificărilor la Codurile penale. Curtea Constituțională a avut pe masă pronunțarea în privința a patru legi, deși i se ceruse de către forurile europene să aștepte recomandările Comisiei de la Veneția, entitatea de decizie supremă în domeniu, acceptată de toate țările membre ale Uniunii Europene. CCR a amânat până la mijlocul lui octombrie decizia pe Codurile penale, când este așteptat și raportul Comisiei de la Veneția pe această temă.
Comisia de la Veneția a criticat schimbările operate de Parlament la cele trei legi ale Justiției, însă nici CCR, nici PSD-ALDE nu au ținut cont de ele – una dintre acestea a fost deja promulgată, după consumarea tuturor procedurilor de contestare. Este vorba despre Legea 304, cea care a mutat controlul asupra activității procurorilor la Ministerul Justiției, aplicându-i o subordonare politică.
Ce a mai rămas de tranșat
Două dintre cele trei legi ale Justiției: legea privind statutul magistraților și cea privind organizarea și funcționarea CSM. Au fost adoptate de Parlament în preajma Crăciunului lui 2017 și, până acum, au fost contestate pe rând la Curtea Constituțională de opoziție, de președintele Iohannis și de Înalta Curte de Casație și Justiție. De fiecare dată până acum au fost respinse sesizările lor de către judecătorii Curții Constituționale, iar majoritatea guvernamentală le-a statuat în grabă, prin vot, în Parlament.
Nici recomandările Comisei de la Veneția – mai corect spus, criticile reputaților teoreticieni în drept ai Europei – nu au fost luate în considerare de PSD și ALDE.
Modificările aduse legilor Justiției au fost practic desființate de Comisia de la Veneția, într-un raport care datează din 13 iulie. Comisia a solicitat autorităților de la București să revină asupra modificărilor aduse celor trei acte normative, în special, în ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor șefi ai parchetelor centrale – DNA, DIICOT și Parchetul general. Comisia de la Veneția a recomandat ca, în cazul în care președintele va fi scos din procesul de numire a acestor procurori-șefi, să fie modificată Constituția, pentru că, altminteri, ar însemna încălcarea echilibrului de puteri – ministrul Justiției este plasat prin aceste modificări deasupra autorității supreme legitimate prin sufragiul universal a președintelui țării.
Codul penal, la control constituțional
Cea mai importantă decizie care era așteptată din partea CCR în această săptămână este cea în privința modificărilor aduse Codului penal. Actul normativ a fost atacat de președintele Klaus Iohannis, de Înalta Curte de Casație și Justiție și de parlamentarii PNL, USR și PMP.
Practic, ședința CCR pentru pronunțare asupra Codului penal și, mai apoi, pentru cea în privința Codului de procedură penală au fost programate înainte de raportul Comisiei de la Veneția asupra acestor modificări care relaxează până la desființare lupta împotriva corupției. CCR a amânat până în octombrie pronunțarea pe Codul penal.
Judecătorul raportor, Livia Stanciu, a cerut amânarea ședinței, pentru că nu a reușit să finalizeze concluziile în privința modificărilor pe care Parlamentul le-a adus Codului penal la începutul verii, care a coincis și cu vacanța judecătorească. Livia Stanciu este fost președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție și a fost și președintele completului de judecată în verdictul final primit de Liviu Dragnea în dosarul referendumului – doi ani de închisoare cu suspendare. O precizare: în privința celuilalt dosar al lui Liviu Dragnea, cel referitor la angajările fictive ale unor subordonate pe linie de partid, apelul poate începe. Odată anunțată motivarea primei instanțe, care l-a condamnat pe Liviu Dragnea la trei ani și șase luni de închisoare cu executare, se poate relua procesul în etapa sa decisivă.
Comisia de la Veneția a primit lecții de la PSD
Reprezentanții Comisiei de la Veneția au fost săptămâna trecută la București pentru a discuta despre Codurile penale. Reputați teoreticieni ai dreptului, foști miniștri de Justiție și președinți de instituții similare cu CCR, aceștia au avut parte de un tratament ireverențios din partea PSD.
Profesorii emeriți de drept veniseră așadar pentru a se edifica asupra principiilor care au stat la originea relaxării legislației penale, însă s-au ciocnit cu o „luare la rost” pentru raportul critic la adresa legilor care au modificat raportul de forțe din sistemul judiciar și au subordonat politic activitatea magistraților. După relatările reprezentanților opoziției, la întâlnirea Comisei de la Veneția cu parlamentarii de la comisiile juridice, Florin Iordache, Șerban Nicolae și Eugen Nicolicea i-au „certat” pe membrii forului european.
Stelian Ion, de la USR, a povestit că parlamentarii PSD au criticat foarte dur raportul preliminar al Comisiei de la Veneția cu privire la legile justiției. Aceștia nu și-au ascuns dezamăgirea față de acel raport pe care l-au numit subiectiv și au spus că există riscul ca în cazul în care Comisia de la Veneția nu-și va veni în fire și nu vor da un raport final pe placul dumnealor, Comisia de la Veneția își va pierde credibilitatea.
Și senatorul PNL Iulia Scântei a declarat că experții Comisiei de la Veneția au venit pregătiți la întâlnire – au citit sesizările, care știu nu doar numărul, ci și conținutul amendamentelor transmise, care cunosc în detaliu parcursul legislativ al acestor modificări legislative și care sunt îngrijorați dacă toate aceste modificări legislative au fost făcute în temeiul unor studii de impact cu privire la efectele pe care le va genera noua politică penală reformată în România și care vor fi consecințele în privința dosarelor aflate în prezent pe rolul instanțelor judecătorești sau pe rolul organelor de urmărire penală, inclusiv care va fi soarta acelor dosare penale în care s-au pronunțat hotărâri judecătorești definitive”.
Ce spune Florin Iordache, de la PSD, despre întâlnire? „A fost o dezbatere destul de bună în care mai mult am vorbit noi. Eu mă așteptam că vor fi niște întrebări punctuale și asta am solicitat reprezentanților comisiei de la Veneția să aflăm anumite neliniști sau anumite puncte care în cele două legi.”
„Partea finală a acestei discuții pe mine pur și simplu m-a bulversat. Nu credeam să văd la o astfel de întâlnire o atitudine atât de ireverențioasă la adresa membrilor comisiei, în sensul în care reprezentanții Puterii au criticat foarte dur raportul preliminar al Comisiei de la Veneția cu privire la legile justiției. Aceștia nu și-au ascuns dezamăgirea față de acel raport pe care l-au numit subiectiv și au spus că există riscul ca în cazul în care Comisia de la Veneția nu-și va veni în fire, între ghilimele, și nu vor da un raport final pe placul dumnealor, aș spune eu, Comisia de la Veneția își va pierde credibilitatea. Un astfel de dialog cu o instituție atât de importantă recunoscută pe deplin la nivel european și mondial este inacceptabil. Aceasta este atitudinea PSD față de Europa și față de organismele europene și față de democrația în general, pentru că este o comisie care apără democrația prin drept. Iată care este opinia reală a PSD față de democrație”, a afirmat Stelian Ion, membru în Comisia Iordache, după întâlnirea cu experții Comisiei de la Veneția.
Și senatorul PNL Iulia Scântei a declarat că experții Comisiei de la Veneția au venit pregătiți – au citit sesizările, care știu nu doar numărul, ci și conținutul amendamentelor transmise, care cunosc în detaliu parcursul legislativ al acestor modificări legislative și care sunt îngrijorați dacă toate aceste modificări legislative au fost făcute în temeiul unor studii de impact cu privire la efectele pe care le va genera noua politică penală reformată în România și care vor fi consecințele în privința dosarelor aflate în prezent pe rolul instanțelor judecătorești sau pe rolul organelor de urmărire penală, inclusiv care va fi soarta acelor dosare penale în care s-au pronunțat hotărâri judecătorești definitive.
Ce a înțeles Florin Iordache, de la PSD, din întâlnirea cu reprezentanții Comisiei de la Veneția? „A fost o dezbatere destul de bună în care mai mult am vorbit noi. Eu mă așteptam că vor fi niște întrebări punctuale și asta am solicitat reprezentanților comisiei de la Veneția, să aflăm anumite neliniști sau anumite puncte care în cele două legi. Din păcate, dumnealor ne-au ascultat pe noi.”
Revolta magistraților
Nu doar modificările la cele cinci legi prezentate mai devreme schimbă raportul de forțe în justiție, ci și câteva decizii guvernamentale. Printre ele s-a aflat și o ordonanță de urgență care a prelungit șederea în fruntea Inspecției Judiciare a lui Lucian Netejoru, un procuror apropiat de PSD. Inspecția Judiciară, organism de control al activității magistraților, s-a aflat la originea mai multor dosare de cercetare disciplinară a mai multor magistrați, printre care se numără Laura Codruța Kovesi și, mai nou, și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea. Această entitate din cadrul CSM este considerată brațul înarmat al puterii politice actuale prin care sunt scoși din uz și chiar din magistratură procurorii și judecătorii independenți.
Așa s-a făcut că mai mult de două sute de magistrați, procurori și judecători, în marea lor parte tineri, au protestat duminica trecută pe scările Curții de Apel București. Cu pancarte prin care cereau stoparea modificărilor legislative din Justiție și independența CSM și a Inspecției Judiciare, magistrații au vorbit despre rezistența lor la tentativele de intimidare din partea ministrului Justiției, Tudorel Toader, și a coaliției guvernamentale.
Augustin Lazăr despre protestul magistraților
„Tânăra magistratură din România a ajuns la maturitatea și profesionalismul care-i permit să reziste la presiuni și influențe exterioare, dând dovadă de o deosebită responsabilitate în apărarea, la standarde europene, a independenței instituțiilor judiciare.
Independența judecătorilor și a procurorilor nu este un privilegiu sau o prerogativă personală, ci reprezintă o necesitate pentru a ne asigura că justiția, ca una dintre puterile statului, prin instituțiile sale, este capabilă să își îndeplinească rolul de a menține echilibrul puterilor și corectitudinea relației dintre stat și cetățeni.
„Magistrații sunt obligați să apere independența Justiției ca pe o garanție pentru societate, fără de care aceasta nu ar putea exista ca o societate democratică, organizată pe principiile supremației dreptului.”
Ce avem la judecata CCR
- Două dintre Legile Justiției – statutul magistraților și funcționarea CSM (schimbă raportul de forțe între puterile statului și subordonează politic magistrații sub autoritatea ministrului Justiției)
- Codul penal (amânat pentru 16 octombrie) și Codul de procedură penală (relaxează lupta împotriva corupției și închide pe bandă mii de dosare, care înseamnă și nerecuperarea prejudiciilor de miliarde de euro)
- Codul administrativ (cu pensii speciale pentru aleși)
- Referendumul pentru modificarea Constituției, de interzicere a căsătoriilor gay (aprobat, se ține pe 7 octombrie)