Oamenii politici români (și nu numai ei) urăsc să fie contraziși. Ba chiar, în majoritatea cazurilor, nu acceptă opinii sau sfaturi, cu excepția celor primite de la cei pe care îi plătesc pentru acest lucru. Pentru că banii pe care îi achită le dau senzația de siguranță.

Cu toate acestea, instituțiile locale sau internaționale continuă să transmită semnale despre ce se întâmplă cu economia românească. Bunăoară, Banca Națională, cu ocazia ultimei ședințe de politică monetară din acest an, a descris situația în care se află economia. Așadar, iată ce spune Consiliul de administrație al BNR.

Creșterea economică încetinește. Indiferent de cifrele de prognoză pentru anul acesta sau pentru anul viitor, este clar că economia își reduce ritmul de creștere. În trimestrul III, economia decelerează, iar așteptările sunt ca în ultimul trimestru al anului să crească, dar modest. Este destul de clar, deci, că anul acesta va fi o încetinire a economiei.

Investițiile private și cele publice scad. Există o serie de cifre și analize care ajung la concluzii diferite referitoare la investițiile publice bugetare. Dacă privim datele execuției bugetare, vom constata că indică o creștere a investițiilor publice. Analizele de specialitate arată însă că investițiile bugetare scad. O explicație este aceea că la capitolul investiții sunt incluse anul acesta și o parte din cheltuielile cu achiziția de echipament militar pentru dotarea Armatei.

Dincolo de aceste controverse, BNR constată că anul acesta formarea brută de capital, adică investițiile, vor avea o contribuție negativă la formarea produsului intern brut. Astfel, investițiile, în loc să contribuie la creșterea economică, reduc PIB. În plus, datele publicate de BNR arată că economia suferă și de o reducere a investițiilor private, românești sau străine.

Nu doar economia încetinește, ci și creditarea. În luna septembrie a.c., creditul acordat sectorului privat s-a mai temperat la o creștere anuală de 6,3%, de la 6,6% în luna august a.c. Va fi interesant de văzut cum va evolua creditarea începând cu anul viitor, atunci când va intra în vigoare noul regulament adoptat de banca centrală.

Politica fiscală și cea de venituri bugetare vor aduce anul viitor o serie de riscuri în economie. Fără să o spună explicit, membrii Consiliului de administrație al BNR se referă la faptul că România nu poate, de ani buni, să crească ponderea veniturilor bugetare în PIB. O explicație este că scăderile de taxe și impozite din ultimii ani au afectat și veniturile publice. Dar, pe de altă parte, s-a promovat ideea că o scădere a fiscalității va duce și la o reducere a evaziunii. Nu a funcționat, iar mediul de afaceri trăiește cu teama că va veni un moment în care, forțat de împrejurări, adică de nevoia de bani, un guvern sau altul va decide o majorare a unor taxe sau impozite.

Ar fi fost sănătos pentru economie ca într-o perioadă de creștere atât de ridicată, taxele și impozitele să stagneze sau chiar să crească, iar deficitul bugetar să fie minim sau să se transforme în excedent. Acesta ar fi fost un comportament anticiclic care ar fi dat posibilitatea ca la un moment dat, când economia va încetini, să fie folosite „armele fiscale”. Dar guvernele din ultimii ani au acționat exact pe dos.

Riscurile nu vin doar din România, ci și din Europa. BNR vorbește despre politicile comerciale protecționiste, despre ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și despre tensiunile politice din țările europene. Sunt doar câteva amenințări. La ele putem adăuga prețurile materiilor prime, în special țițeiul și gazele naturale, sau supraîndatorarea companiilor, a statelor și a populației la nivel mondial. De asemenea, politica Băncii Centrale Europene va influența, anul viitor, economiile, inclusiv pe cea a României.

Să nu uităm nici misiunea tehnică a Fondului Monetar Internațional (FMI) care și-a prezentat concluziile. Nu avem mari surprize. FMI atrage atenția asupra politicilor publice care au dus la creșterea deficitului bugetar și recomandă creșterea absorbției de fonduri europene, investiții în infrastructură, aplicarea guvernanței corporative la companiile de stat și la fondul suveran de investiții, dar și modernizarea administrației fiscale. Adică lucruri pe care le știm bine, dar de care nu se ocupă nimeni. În plus, FMI atrage atenția asupra faptului că guvernul ar trebui să reevalueze creșterile de pensii și salarii prin prisma implicațiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilității fiscale și asupra creșterii economice pe termen lung.

Să mai adăugăm și prognoza de toamnă a Comisiei Europene, mult diferită de cea a instituției naționale. Ceea ce ne arată că actualul guvern se află pe un alt drum față de cel pe care îl indică instituțiile economice specializate. Iar când BNR, FMI și Comisia Europeană îți spun că ești beat, ar fi bine asculți mesajele.