Home Opinii Un PIB care crește, surprinzător, dar oportun

Un PIB care crește, surprinzător, dar oportun

0
Un PIB care crește, surprinzător, dar oportun
(Photo by Mario Tama/Getty Images)
5 minute de lectură

La București scena politică este spectaculoasă: avem tensiuni latente între palate, suntem guvernați cu politici publice incerte, ezitante și pe alocuri suprarealiste și, mai ales, primim avertismente severe de la forurile europene, pe care, iată, membrii coaliției de guvernare aleg să le sfideze. Pentru moment. 

În economie mocnesc tensiunile. Guvernanții continuă seria de politici controversate, cum ar fi creșterea, mai grăbită, a salariului minim, intenție care a stârnit criticile mediului de afaceri. Chestiunea e delicată: sigur că statul ar putea să ofere salarii minime mai ridicate, dar mediul privat, în special sectorul reprezentat de companiile mici și mijlocii, nu prea poate ține pasul cu majorările de salarii dacă ele nu sunt susținute de profituri mai mari. Adică firmele mici nu pot majora salariile decât dacă au creșteri de productivitate. Pentru multe afaceri însă chestiunea creșterilor salariale la termen nu va fi o surpriză, deoarece oricum piața de muncă extrem de subțiată impune oferta de salarii mai mari pentru a atrage personal sau pentru a-l menține. Pe altă parte se anunță restructurări în spațiul public, confirmate chiar de miniștrii actualului cabinet. Evident, factura de salarii a statului a căpătat dimensiuni greu de finanțat, care lasă din ce în ce mai puțini bani la dispoziția investițiilor sau a achizițiilor. O gestiune mai eficientă și, de ce nu, mai inteligentă a resurselor țării ar fi necesară în aceste timpuri de relativă prosperitate. 

Institutul de statistică a afișat o creștere peste așteptări a economiei românești în primele nouă luni ale anului. Toate estimările economiștilor avansau o evoluție mai temperată a economiei, iar creșterea produsului intern brut cu 4,3% este surprinzătoare și, mai ales, ușurează oarecum povara unui deficit bugetar care ar putea depăși pragul de 3% din PIB, dincolo de care apar penalizările. Trebuie spus clar că estimările economiștilor nu sunt produsul unor pariuri, ci rezultatul unor analize care cuantifică toate informațiile furnizate de statistici. De ce este surprinzătoare creșterea cu 4,3% a economiei românești? În primul rând, deoarece economiile principalilor noștri parteneri comerciali, statele din zona euro, au încetinit, ca atare ne putem aștepta la exporturi mai slabe către acestea. Pe de altă parte, privită în detaliu, economia nu s-a mișcat spectaculos, dimpotrivă. Construcțiile bunăoară, care contribuie cu mai mult de 5% la formarea PIB-ului, au scăzut în primele nouă luni cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Industria, stâlp al PIB-ului, cu o contribuție la formarea acestuia de aproximativ 25%, a încetinit și ea în primele nouă luni. Am avut deci o creștere cu 4,1% a producției industriale, dar care nu este însă în măsură să dea un impuls de peste 4% economiei. Desigur, comerțul cu amănuntul a crescut relativ viguros, cu 5,2%, la nouă luni, dar în același timp comerțul angro a dezamăgit. Agricultura ar putea provoca surprize plăcute, rămâne de văzut care au fost ingredientele acestei creșteri peste așteptări atunci când statistica va publica detaliile PIB-ului. Deocamdată însă observăm un peisaj regional unde domină o încetinire a economiilor din centrul și estul Europei, cu excepția Ungariei, care a afișat o creștere a PIB-ului de asemenea peste așteptări. PIB-ul Ungariei tocmai a crescut cu 4,8% în primele nouă luni, luând prin surprindere toată piața financiară. Dar nu poate fi vorba de o eventuală euforie a cifrelor surprinzătoare produse de o economie care, oricum, încetinește. Deficitele noastre gemene, cel de cont curent, care influențează leul, și cel bugetar, care poate afecta dobânzile, sunt la cote de alarmă. Aici, la acest capitol al dezechilibrelor macroeconomice, sunt campioni regionali. Nu avem contracandidați. Riscurile care pândesc o economie atât de fragilă ca a noastră sunt însă multiple și de neevitat. Dacă veți răsfoi revista noastră, veți afla o parte din efectele Brexitului asupra fluxurilor de bani europeni care se pot revărsa către noi, semnată de un grup de economiști străluciți ai unei mari bănci europene. Între timp, politicienii ne uimesc prin dezinvoltura cu care numesc în poziții esențiale pentru economie, pentru reglementarea și supravegherea ei, persoane care vor primi bani grei, timp de câteva luni, pentru a se acomoda cu domeniul pe care-l păstoresc. Direct spus, la Autoritatea pentru Supraveghere Financiară se zbat să ocupe fotoliile de reglementatori și supraveghetori persoane care nu sunt vârfuri ale domeniului financiar pe care-l vor păstori. Vom afla însă după închiderea ediției cum s-au învârtit zarurile politice în chestiunea alegerii șefilor arbitrului pieței financiare. Până atunci rămâne însă emoția că PIB-ul afișat de institutul de statistică ar putea fi supraevaluat. Dacă ar fi fost mai mic nu trebuia să excludem un raid al agențiilor de rating, care să întrevadă un deficit excesiv la finalul anului. 

Previous article Când BNR, FMI și CE îți spun că ești beat…
Next article Economia zonei euro: între optimism și pesimism
Lidia Moise
Lidia Moise este jurnalist, comentator și realizator de televiziune cu articole publicate în presa română și internațională. A fost publicist comentator la Televiziunea Română, unde a realizat emisiunile Jurnal economic și Express Economic. A fost director executiv al săptămânalului Revista 22. A fost redactor șef adjunct la România liberă, a condus departamentul economic al agenției de știri Newsin, a colaborat cu postul de știri economice Money Channel. A condus secția economică a cotidianului Evenimentul zilei. Lidia Moise este comentator al agenției Xinhua pentru economia regiunii Central și Est Europene.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here