Dacă își imagina cineva că Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) va trece așa cum a venit, se înșela. Comisia are așteptări importante din partea noului guvern de la București.
Aflată marți în vizită în România, Věra Jourová, comisarul pentru justiție, a dat un răspuns cât se poate de clar atunci când a fost întrebată despre procedura de revocare a procurorului general, Augustin Lazăr. Vizita a venit în contextul în care Comisia Europeană a prezentat recent raportul MCV în care România este criticată dur în ceea ce privește schimbarea legilor justiției și statul de drept.
„România trebuie să urmeze recomandările Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, a spus Jourová. După cum se știe, Comisia a cerut României să oprească procedura de demitere și să crească rolul Consiliului Superior al Magistraturii în privința numirilor procurorilor-șefi.
După apariția Raportului MCV, extrem de critic, mai mulți exponenți ai coaliției de guvernământ au respins recomandările, afirmând că România, ca stat suveran, nu este obligată să le pună în aplicare. Lideri ai PSD au invocat chiar atacarea raportului la Curtea Europeană de Justiție – variantă care se pare că între timp a fost abandonată. Totuși, România ar putea ajunge în fața Curții Europene de Justiție, chemată însă chiar de Bruxelles, dacă nu va aplica recomandările din Raportul MCV, pe care Comisia le consideră, de fapt, ca făcând parte din angajamentele pe care Bucureștiul le-a luat la semnarea Tratatului de Aderare. Polonia a pierdut recent un proces la Curtea Europeană de Justiție, pe tema pensionării anticipate a judecătorilor de la Curtea Supremă, și guvernul conservator de la Varșovia s-a văzut obligat să-i reangajeze pe magistrații trimiși la pensie cu forța.
De la București, comisarul Jourová a transmis pe Twitter că a avut „discuții constructive cu ministrul justiției, Tudorel Toader, în ceea ce privește dosarul justiției înainte de preluarea președinției Consiliului UE de către România. Am subliniat importanța ca România să facă pașii necesari pentru a asigura independența justiției și continuarea luptei anticorupție”, a scris Jourová.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, „cei doi oficiali au agreat faptul că, prin dialog și cooperare, ambele părți vor reuși să își îndeplinească misiunea”. O formulare care indică o anumită flexibilizare a poziției Bucureștiului.
În apărarea libertății de exprimare
Comisarul Věra Jourová a avut, marți, și o întâlnire cu președintele Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), Ancuța Gianina Oprea. Oficialul european și-a arătat preocuparea privind asigurarea unui echilibru între dreptul la viață privată și libertatea jurnaliștilor.
„GDPR (n.r. – General Data Protection Regulation) nu poate fi folosit ca instrument pentru a restricționa în mod nejustificat libertatea de informare. Avem nevoie de o abordare coerentă a UE”, a postat Věra Jourová pe Twitter.
Mesajul vine în contextul în care, acum două săptămâni, ANSPDCP a notificat portalul de investigații RISE Project solicitându-i divulgarea surselor în cazul anchetei #TeleormanLeaks. Potrivit RISE Project, instituția ar fi amenințat cu penalități de 20 de milioane de euro în caz că nu va fi furnizat accesul la sistemele informatice.
Mesajul comisarului reprezintă un nou avertisment la adresa guvernului de la București și rămâne de văzut dacă și în acest caz linia dură va fi revăzută.
Mesaj dur pentru Tăriceanu
Tot marți, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a primit un avertisment extrem de dur din partea liderului grupului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt: „Nu urmați calea iliberală. Nu în numele nostru și, cu siguranță, nu cu numele nostru!”.
Mesajul este o urmare a unei scrisori a liderului român, în care acesta solicita clarificări cu privire la votul liberalilor europeni pentru moțiunea critică la adresa României, adoptată marțea trecută de plenul de la Strasbourg. Liberalii europeni au votat cu o majoritate covârșitoare pentru moțiune, trimițându-și în izolare colegii români.
ALDE român își asumă portofoliul Justiției, deținut de Tudorel Toader, în timp ce liderul Călin Popescu Tăriceanu nutrește ambiții prezidențiale, care ar putea fi însă grav afectate de o eventuală expulzare din familia liberală europeană.