Guvernul de coaliție condus de Maia Sandu a fost demis marți, prin moțiune de cenzură. Un număr de 63 din cei 101 de membri ai parlamentului au votat moțiunea, depusă chiar de Partidul Socialiștilor (PSRM), membru al coaliției. Un gest care ar putea avea consecințe politice pe termen lung.

Moțiunea de cenzură a fost aprobată cu voturile Partidului Democrat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, respectiv cu al formațiunii baronului de Orhei, Ilan Șor, ambii fugiți din țară în acest moment. Și acuzați de implicare în celebrul furt al miliardului din bănci.

Baza conflictului se află în independența justiției și statul de drept. Este elementul fundamental, care definește, în cele din urmă, statutul unei țări.

Relația dintre pro-europeni și pro-ruși s-a degradat oricum după alegerile locale, în care cei doi membri ai coaliției au fost adversari.

Dar aceștia s-ar fi putut înțelege, până la urmă, în chestiuni administrative și ar fi putut lăsa la o parte, pentru un timp, spinoasa temă a orientării geopolitice. Totul însă, până la justiție.

Cheia este statul de drept

În această vară, după constituirea coaliției dintre pro-europeni și pro-ruși și alungarea de la putere a oligarhului Vladimir Plahotniuc, procurorul general și-a dat demisia, astfel că a trebuit înlocuit.

Pentru aceasta, s-a constituit o comisie de selecție la Ministerul Justiției, care trebuia să alcătuiască o listă scurtă de pretendenți. Consiliul Superior al Procurorilor era apoi cel chemat să aleagă candidatura finală ce urma a fi înaintată președintelui.

Comisia a alcătuit o listă scurtă cu patru nume, care însă nu a mai ajuns la Consiliul Procurorilor. Pentru că, acum o săptămână, ministra Justiției, Olesea Stamate, o avocată care a activat și în societatea civilă, a anunțat că rezultatele concursului vor fi anulate.

Potrivit acesteia, unul dintre membrii comisiei ar fi punctat candidații în mod disproporționat, fapt ce a influențat rezultatul. Deși a evitat să dea nume, Olesea Stamate s-a referit la membrul desemnat de președinta parlamentului, socialista Zinaida Greceanîi.

Considerând rezultatele deliberării comisiei drept viciate, Maia Sandu și-a asumat răspunderea asupra unei legi care i-ar conferi dreptul de a selecta candidații. Ceea ce i-a înfuriat pe socialiști.

O încercare de compromis a fost respinsă în ultimul moment de socialiști. Maia Sandu propunea ca legea pe care și-a asumat răspunderea să intre în vigoare de-abia după ce va fi primit undă verde din partea Comisiei de la Veneția. Iar urmarea s-a văzut în Parlament.

Problema e cu banii

La Chișinău se vorbește acum despre o alianță între pro-rusul Igor Dodon și partidul oligarhului Plahotniuc. Un partid slăbit după dispariția oligarhului și pe care președintele, care beneficiază și de un sprijin de la Moscova, îl poate controla cu destulă ușurință. Într-un anumit fel, Blocul ACUM a fost un mijloc folosit de Igor Dodon pentru a-l disloca pe Plahotniuc și a-l înlocui din postura de „mascul alfa” al politicii moldovenești. Acum, un partid democrat slăbit și posibil ținut la respect sub amenințarea dezvăluirilor din dosarele furtului miliardului poate deveni un partener comod.

Mai incomodă va fi însă situația micii republici din punct de vedere financiar. Instalarea guvernului condus de Maia Sandu, cu componenta sa pro-occidentală, a făcut ca asistența financiară din partea Uniunii Europene să fie deblocată. Banii fuseseră blocați în vara lui 2018, după ce justiția a invalidat alegerea lui Andrei Năstase ca primar al Chișinăului.

Acum o lună, Comisia Europeană dădea vestea bună Chișinăului: alocarea unei tranșe de 30 de milioane de euro din programul de asistență macrofinanciară. Din această sumă, 10 milioane sunt fonduri nerambursabile.

Programul are o valoare totală de 100 de milioane de euro și își propune acoperirea nevoilor de finanțare externă ale Republicii Moldova, cu condiția unor reforme structurale ambițioase.

Banii deblocați în octombrie reprezentau prima dintre cele trei tranșe din programul adoptat încă din septembrie 2017, dar blocat după ce Uniunea Europeană reclamase deteriorarea statului de drept în Republica Moldova, sub guvernarea anterioară patronată de Plahotniuc.

După instalarea guvernului Maia Sandu, Comisia Europeană a considerat însă că Republica Moldova și-a îndeplinit angajamentele asumate în relație cu UE, inclusiv măsuri de combatere a corupției și spălării banilor, precum și reforme în domeniul energetic și sectorul financiar și aplicarea unor măsuri de îmbunătățire a condițiilor de afaceri.

UE a promis atunci că va continua să monitorizeze evoluția din Moldova.

De asemenea, un acord de asistență financiară a fost încheiat cu România încă din 2010, fiind vorba tot de 100 de milioane de euro. O tranșă de 5 milioane fusese deblocată în decembrie 2018, cu două luni înainte de alegerile care aveau să înlăture guvernul lui Pavel Filip, controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc. Banii erau destinați renovării și modernizării grădinițelor din Republica Moldova, într-un program gestionat de Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM).

Există, de asemenea, un acord de asistență rambursabilă pentru Republica Moldova, în vederea asigurării stabilității financiare, adoptat de România la scurt timp după furtul miliardului. Valoarea totală este de 150 de milioane de euro, din care Chișinăul a primit o tranșă de 60 de milioane.

Occidentul este circumspect

Toate aceste surse de finanțare sunt acum în pericol de a fi blocate, cât timp Republica Moldova nu va da dovezi clare că rămâne pe calea reformelor. Din această perspectivă, reforma justiției este fundamentală, dar pune cele mai mari probleme la Chișinău.

Într-o reacție imediat după adoptarea moțiunii de cenzură, Comisia Europeană a apreciat că situația generează „semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din țară”. 

Bruxelles-ul a avertizat că-și va continua relaţia cu Republica Moldova „pe principiul condiţionalităţii şi pe respectarea statului de drept şi a standardelor democratice”.

O reacție în aceiași termeni și de la București: „Sprijinul României, inclusiv financiar (…), va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

De partea sa, premierul Ludovic Orban a avertizat că România va coopera cu Republica Moldova, în sprijinul cetățenilor săi, numai dacă va exista „garanția învestirii unui guvern pro-european”. De altfel, Orban a ținut să le atragă  atenţia iniţiatorilor moţiunii că „au pornit pe un drum care nu duce spre o destinaţie benefică pentru cetăţenii Republicii Moldova şi vom privi cu extrem de mare atenţie orice fel de pas ulterior”. ■