Tabloul financiar al momentului arată în cele mai vesele culori. Creditele luate de populație cresc, iar depozitele în valută au și ele valori tot mai mari.
O creștere cu 20% a creditelor în lei contractate de populație, în ultimul an, este un avans spectaculos. Care are câteva explicații. Avansul creditului în lei nu este o noutate. Împrumuturile pentru populație au tot crescut în ultimii ani, dar acum au ajuns la cel mai înalt nivel din anii de după criză. În mod paradoxal, creditele au crescut în condițiile în care sunt semnificativ mai scumpe decât erau cu un an în urmă. Dobânzile la împrumuturile în lei, pentru populație, depășesc în toate cazurile 10% și ajung, pentru cardurile de credit, de exemplu, la peste 20%, conform informațiilor furnizate de site-urile de specialitate, iar nivelul acestora este în creștere. Banca Națională a României (BNR) a crescut dobânda de politică monetară la 2,5%, un nivel care nu are decât un rol orientativ, dar important pentru băncile comerciale.
Un nou regulament de creditare va intra în vigoare anul viitor. Banca centrală a anunțat deja acest moment și este posibil ca aceia care doresc să ia un împrumut să se grăbească să îl contracteze pe „ultima sută de metri”. Noul regulament nu schimbă fundamental condițiile de creditare, în sensul că gradul de îndatorare nu va fi diferit de media din acest moment. Însă pentru băncile și clienții care ies mult din „radarul” mediei gradului de îndatorare, aceasta poate fi ultima șansă pentru contractarea unui credit. Să nu uităm că, în prezent, există situații în care gradul de îndatorare ajunge și la 70% din veniturile persoanei care solicită împrumutul.
Creșterea spectaculoasă a creditării în lei se suprapune scăderii împrumuturilor în valută. În luna octombrie a.c., creditele în valută s-au redus cu aproape 10%. Este deja un fenomen început de câțiva ani și care a fost condus de banca centrală, în special prin norme administrative. Dar nu numai. Vechile sfaturi ale comunicatorilor BNR, „luați împrumuturi în moneda în care aveți veniturile!”, sunt adoptate de persoanele fizice, clienți ai băncilor. Creditul în valută, pentru populație, devine tot mai irelevant. În schimb, împrumuturile în valută ale companiilor au crescut, dar în acest caz este posibil să vorbim despre exportatori (care sunt, în mare măsură, și importatori), deci regula creditului contractat în moneda în care se obțin veniturile rămâne valabilă. Din acest punct de vedere, al monedei în care a fost luat împrumutul, populația se află la adăpost de viitoarele evoluții ale monedei euro. O valută pe care analiștii financiari o văd crescând încet, dar sigur, începând cu anul viitor.
Ce fac românii cu banii împrumutați? Este suficient să ne uităm la evoluția consumului din ultimii ani. Cifrele au crescut. Chiar și în condițiile în care, în ultima perioadă, se remarcă o încetinire a consumului, statistica ne oferă o imagine a sporirii consumului populației la toate capitolele, de la bunuri electrocasnice, până la automobile. O creștere a consumului care se bazează și pe credite și care a contribuit la creșterea deficitului comercial.
Dar românii nu iau doar credite, ci și economisesc. Astfel, depozitele populației, în lei, au crescut cu 7,2%, iar cele în valută, cu 18%. Există, așadar, o orientare a depunătorilor către economisirea în valută, ceea ce arată o creștere a încrederii în valuta europeană. Chiar dacă dobânzile cresc mai rapid la depozitele în lei, decât la cele în valută, este limpede că depunătorii iau în calcul evoluția valutară, respectiv creșterea euro față de leu. De altfel, prognozele CFA România (asociația care include profesioniștii deținători ai titlurilor CFA) arată că euro va crește anul viitor la 4,7087, în primele șase luni, și la 4,7526, până la sfârșitul anului 2019.
Băncile au, în continuare, mai mulți bani atrași de la depunători decât sumele acordate ca împrumuturi. Raportul credite-depozite era, în septembrie a.c., de 76%, ceva mai redus față de anul trecut, atunci când raportul ajungea la 80%, ceea ce indică o evoluție în favoarea depozitelor.