Agenția Standard & Poor’s, în raportul publicat de aceștia pe data de 10 noiembrie, în care revizuiesc economia României de la stabilă la negativă, subliniază marele avantaj al țării de a fi membră a Uniunii Europene, pe de o parte, și amintesc, pe cealaltă parte, că datoria publică ar trebui să rămână sub 4% din PIB, ceea ce este un aspect pozitiv.
„Executarea haotică a politicilor, capacitatea administrativă scăzută, corupția și polarizarea au cântărit greu în evaluarea noastră instituțională, ajutată, cu toate acestea, de calitatea de membră UE a României”, notează Standard & Poor’s. Alte opreliști ar mai fi avuția economică modestă și flexibilitatea monetară mediocră comparativă la omologi.
Stocul de datorii al administrației publice și datoria externă sunt relativ scăzute. În opinia celor de la agenție, calitatea statului nostru, de membru al Uniunii Europene, este benefică pentru cadrul instituțional.
Guvernul României din ultimii ani, se subliniază în raport, „a deviat în repetate rânduri de la obiectivele pe termen mediu stipulate în Pactul de stabilitate și creștere al Uniunii Europene. Deficitele globale prevăzute pentru 2019 și 2020 sugerează o viteză mai mică de răspuns la impunerea procedurii de deficit excesiv decât am anticipat”.
Probabilitatea impunerii acestei proceduri în 2020 – amintim că această procedură a mai fost impusă asupra României între 2009 și 2013 – va ajuta la „instituirea disciplinei fiscale”, dar abia după instalarea următorului mandat legislativ. Previziunea este ca deficitele fiscale să se reducă începând cu 2021. Din câte se pare, chestiunea anului electoral are un impact direct asupra economiei.
Raportul mai avertizează că absența consolidării fiscale va duce la creșterea datoriei publice și a celei externe, iar lipsa sincronizării politicilor economice va duce la o volatilitate crescută a cursului de schimb, cu potențiale repercusiuni negative asupra bilanțurilor din sectorul public și privat.
Agenția consideră că există motive pentru a pune sub semnul întrebării realismul obiectivelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022, prin perspectiva creșterilor de pensii prevăzute pentru următoarea perioadă.
O încetinire economică ar afecta veniturile guvernamentale, ceea ce va conduce la alte presiuni bugetare. „În cadrul scenariului nostru macroeconomic de bază, considerăm că creșterea economică rămâne aproape de 3% până în 2022”, se mai arată în comunicat.
Urmăriți-ne și pe Facebook