Decembrie este luna cadourilor. Iar statul și firmele controlate de stat nu au ezitări în a face o serie întreagă de cadouri. Primul este legat de creșterea salariului minim care se va aplica de la 1 ianuarie 2019. Au fost multe tatonări și incoerențe în ceea ce privește noul salariu minim și de când se va aplica. În cele din urmă, s-a hotârât ca salariul minim să fie de 2.080 de lei, ceea ce înseamnă că salariul minim net va fi de 1.263 de lei, cu 101 lei mai mult decât în acest moment. Pentru angajații cu studii universitare, care au cel puțin un an vechime, se va aplica un salariu minim de 2.350 de lei (1.413 lei net). Ideea cu un salariu minim diferențiat în funcție de vechimea angajatului a fost abandonată de guvern, cu siguranță și ca urmare a respingerii ideii de către reprezentanții mediului de afaceri, care au adus și argumente logice împotriva unei astfel de măsuri fiscale. 

Cert este că aproximativ două milioane de salariați care lucrează cu salariul minim vor avea venituri mai mari începând cu anul viitor. Dar… problema rămâne. Guvernul vrea să găsească o soluție administrattivă pentru creșterea salariilor și de aceea crește agresiv, în ultimii ani, salariul minim. Tema ar trebui analizată din punct de vedere economic, în sensul că ar trebui să ne întrebăm în ce domenii se utilizează pe scară largă salariul minim? De ce? Și care sunt companiile care folosesc acest salariu? Răspunsurile la aceste întrebări ar putea să aducă soluții mai bune decât creșterea repetată a salariului minim. Pentru că, iată, sunt deja companii și industrii care acoperă cu tot mai mare dificultate creșterile salariului minim. 

Constructorii, tratament special 

Sectorul construcțiilor și-a asigurat un tratament special, în sensul că au ajuns la un acord cu guvernul care stabilește un mod separat de calcul pentru salariul minim din construcții. Memorandumul încheiat între guvern și patronate prevede un salariu minim brut de 3.000 de lei, respectiv un salariu minim net de 500 de euro. 

Desigur, pentru a se ajunge la acest nivel salarial este nevoie de o serie de facilități acordate de stat. Nu este clar cât de ample vor fi acestea. Declarațiile premierului sunt vagi. Viorica Dăncilă a spus că vor fi eliminate taxele pe muncă plătite de angajatori, iar cele pentru angajați vor fi stabilite astfel încât să se ajungă la salariul net de 500 de euro. 

Recent, patronatele din construcții cereau, pentru aplicarea măsurii, o reducere a contribuțiilor de asigurări de la 40% la 20%. Cu siguranță, vor trebui făcute calcule mai precise. 

Subvențiile primite de sectorul de construcții ridică o serie de probleme. Facilitățile salariale se vor aplica și pentru personalul care lucrează în firme de construcții, dar nu sunt de specialitate, precum economiști sau juriști, de exemplu.

Prin aplicarea acestei metode, bugetul nu doar că nu va încasa contribuțiile în contul salariaților, ci va trebui chiar să le achite, măcar scriptic, pentru a fi înregistrate în contul angajaților și al pensiei acestora. 

În același timp, măsura ar putea declanșa un val de cereri din partea altor sectoare economice. De exemplu, reprezentanții firmelor de pază și protecție sau patronatele firmelor din sectorul agricol vor dori și ele facilități. Va fi dificil pentru guvern să dea un răspuns negativ. 

În același timp, în economie există tot mai multe tipuri de salarii. Un salariu minim, un altul pentru lucrătorii cu studii superioare, un alt salariu minim pentru sectorul de construcții și, în fine, o situație deja veche, facilități salariale pentru sectorul de tehnologia informației. 

De altfel, angajații din industria IT stârnesc de mult timp invidia altor sectoare economice pentru scutirea de la plata impozitului pe salariu. Facilitatea fiscală a fost considerată ca un factor de dezvoltare al sectorului IT în România. 

În felul acesta, se poate ajunge la ceea ce unii lideri sindicali și reprezentanți ai mediului de afaceri cer: salarii minime diferite de la un sector economic la altul. 

Primele, sub brazii statului

Un alt cadou de decembrie îl reprezintă primele de Crăciun pe care le vor plăti companiile de stat. Astfel, angajații Metrorex au primit, pe lângă o creștere de salariu cu 20%, și o primă de sfârșit de an de 1.000 de lei pentru fiecare angajat. Numai că pentru cei care circulă cu metroul s-ar putea ca aceste creșteri de salarii să nu fie cea mai bună veste. În sensul că ministrul demisionar al transporturilor, Lucian Șova, a declarat că tarifele de călătorie cu metroul vor crește în următoarea perioadă. 

Liderul de sindicat a anunțat că la Complexul Energetic Hunedoara se vor acorda prime de 350 de lei, sub forma tichetelor-cadou. Este bine-venită utilizarea unor instrumente de plată care beneficiază de facilități fiscale, dar este de discutat în ce măsură angajatorul, complexul de la Hunedoara, are o situație financiară care să îi permită distribuirea unei prime de acest nivel.

Cu atât mai mult cu cât un studiu realizat recent de Frames&Train YourBrain arată că, în ceea ce privește companiile, doar 6 din 10 firme vor acorda prime de sărbători angajaților și 65% dintre firme vor organiza o petrecere corporate. Cele mai multe firme care vor acorda prime sunt cele cu capital de stat, iar din sectorul privat, firmele din domeniul retailului. 

O altă companie de studii de piață, Mednet Marketing Research Center, a efectuat un sondaj care arată cât au cheltuit românii, în medie, pentru cadourile de Moș Nicolae. Datele arată că au fost cheltuiți, în medie, 350 de lei, aproximativ la fel ca anul trecut, iar cele mai cumpărate cadouri au fost dulciurile și jucăriile. 

Cu siguranță însă, până la sfârșitul anului vor apărea și alte companii de stat care vor face publice primele pe care le acordă de sărbători. 

Un cadou vremelnic

Parlamentarii puterii politice aflată la guvernare doresc să facă și ei un cadou pensionarilor, încercând să adopte noua lege a pensiilor. O lege extrem de generoasă, cu creșteri substanțiale ale punctului de pensie, realizate chiar înainte de alegerile care urmează, dar o lege care poate arunca în aer deficitul bugetar. De altfel, Comisia Europeană, luând în calcul efectele legii asupra bugetului, prognozează un deficit bugetar pentru anul viitor de 4,7% din PIB, ceea ce ar duce România direct în procedura de deficit excesiv. 

Scut pentru funcționarii seniori

În plus, în Parlament există și un proiect de lege care îi protejează pe salariații instituțiilor de stat, funcționari publici, în sensul că aceștia nu pot fi disponibilizați dacă mai au trei ani până la pensie și o evaluare bună a activității. Acesta da, cadou pentru funcționarii publici. 

De asemenea, statul va acorda o primă de 600 de lei anual părinților care depun cel puțin 1.200 de lei pe an în contul copilului. Bani care ar urma să primească o dobândă de 3% pe an și care nu vor putea fi retrași decât la împlinirea vârstei de 18 ani de către copilul în contul căruia sunt depuși banii.

Un cadou a pregătit guvernul și pentru cei care cumpără titluri de stat din emisiunea lansată la sfârșitul lunii noiembrie a.c. Este vorba despre o tombolă prin care 1.000 de cumpărători vor primi un bonus de dobândă în valoare de 5.000 de lei.

Un dar otrăvit… cu taxe

Introducerea normei de hrană în bani, de 200 de lei pe lună, în locul tichetelor de masă ar putea fi un cadou otrăvit pentru bugetari. Asta, întrucât tichetele de masă sunt deductibile fiscal, în timp ce norma de hrană va fi impozitată, iar asupra sumei se va aplica și plata contribuției sociale. Desigur, companiile de stat și instituțiile publice sunt însă mai puțin interesate să reducă plățile din bugetul propriu prin deductibilitățile fiscale. Firmele private, în schimb, vor continua să ofere tichete de masă, atât timp cât acestea sunt însoțite de facilități fiscale. 

Guvernul „Moș Crăciun”

Și fondurile bugetare sunt mai generoase în luna decembrie. În mod tradițional, guvernul alocă bani pentru plata facturilor companiilor care au executat lucrări publice sau pentru administrațiile locale. Fondul de rezervă al guvernului este o bună pușculiță, în acest sens. De altfel, cifrele bugetare de anul trecut confirmă această tendință, în sensul că în decembrie 2017, cheltuielile bugetare au fost de 37,6 miliarde de lei, cele mai mari din întregul an, mai mult de două ori decât în ianuarie 2017 și cu 50% mai mult decât în luna precedentă, noiembrie 2017. Ceea ce ne arată că Moș Crăciun vine și de la guvern.

În fine, poate cel mai frumos cadou de sărbători este decretarea zilelor de 24 decembrie a.c. și de 31 decembrie a.c. ca zile libere. Vacanțele lungi și dese, cheia marilor succese.