Agenda legislativă și economică a României este una descurajantă pentru orice executiv, în contextul alegerilor locale și parlamentare din 2020.

Cu o perspectivă de creștere economică înjumătățită față de 2019, Guvernul României, oricare ar fi el în aceste luni care au mai rămas până la alegerile parlamentare de la sfârșitul acestui an, va avea o misiune dificilă: „limitarea pagubelor”.

„Ne așteptăm ca evoluția PIB să-și încetinească ritmul de creștere până la 2,3% în 2020, de la 3,9% în 2019, din cauza conjugării unor factori precum un impuls fiscal negativ, cererea externă slabă, creșterea mai lentă a veniturilor și scăderea cheltuielilor cu investițiile,” explicau, în cadrul unui raport despre țara noastră, Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est (ECE) în cadrul UniCredit Bank London, și Florin Andrei, Ph. D., Senior Economist la UniCredit Bank Romania. Investițiile finanțate de UE, extinderea rețelei 5G și sectorul imobiliar vor fi factorii care vor sprijini creșterea PIB în 2020, alături de consumul privat. O ușoară revenire a ritmului expansiunii economice ar putea urma în 2021, când politica fiscală este probabil să își continue consolidarea.

„Deficitul bugetar ar putea rămâne în apropierea pragului de 4% din PIB în 2020-2021, dacă pensiile cresc semnificativ. Și într-un astfel de scenariu există o serioasă amenințare că România și-ar putea pierde nivelul de rating de piață propice investițiilor (coborând în categoria „junk”, n. ed.) înainte de sfârșitul anului 2020. Totuși, nu acesta este principalul nostru scenariu de prognoză”, arată specialiștii Unicredit.

Un punct de plecare… problematic

În primul rând, guvernul ar trebui să țină în frâu, în 2020, deficitul bugetar, menținându-l la 3,6% din PIB. Punctul de plecare este însă unul cu adevărat problematic: un deficit bugetar structural de aproximativ 4,5% din PIB în 2019 și o creștere masivă de 40% a pensiilor, începând cu 1 septembrie 2020.

În al doilea rând, lupta electorală se duce și în plan legislativ, cu varianta unor alegeri locale în două runde, față de actualul sistem cu un singur tur de scrutin, Partidul Național Liberal (PNL) preferând prima variantă, care l-ar avantaja, față de principalul partid de opoziție, Partidul Social Democrat, care are de câștigat dacă alegerile locale se vor derula într-un singur tur de scrutin. Totuși, PNL intră în 2020 cu un avans de 20 de puncte în sondaje față de următorul clasat, PSD, după realegerea președintelui României, Klaus Iohannis.

Președintele Iohannis ar prefera ca alegerile din primăvară să fie mai devreme, pentru a valorifica popularitatea PNL. Parteneri potențiali ai coaliției – alianța între Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (Plus) – sunt, de asemenea, în favoarea alegerilor anticipate. Pentru a le declanșa, guvernul ar putea demisiona sau ar putea fi demis dacă își asumă responsabilitatea pentru anumite legi și nu reușește să obțină sprijin parlamentar majoritar.

După pierderea a patru cicluri de alegeri prezidențiale consecutive, PSD și-a refăcut conducerea în pregătirea congresului partidului, care va avea loc pe 29 februarie 2020. PSD se opune alegerilor anticipate din primăvară și controlează conducerea celor două camere parlamentare, fapt care ar putea ajuta să întârzie alegerile locale până la începutul verii, când o prezență mai scăzută la urne ar afecta în special PNL și USR-Plus. Acest motiv se adaugă altora pentru care alegerile parlamentare nu vor putea să aibă loc în prima jumătate a acestui an.

Dacă programul electoral nu se modifică, alegerile locale ar putea avea loc cel mai târziu pe 7 iunie 2020, urmate de alegerile parlamentare în noiembrie-decembrie.

Dar, indiferent dacă sunt sau nu organizate alegeri anticipate, guvernul s-ar putea să se vadă nevoit să înlocuiască majorarea cu 40% a punctului de pensie, prevăzută pentru 1 septembrie 2020, cu majorarea planificată pentru 2021. Acesta din urmă are avantajul că își propune să utilizeze o bază omogenă la calcul pentru pensii, față de mediile istorice rezultate din salarii. Drept urmare, pensiile ar crește cu 0-30%, ritmurile de creștere mărindu-se odată cu perioada până la pensionare. Această creștere ar putea reduce costul majorării pensiilor cu 0,5-0,7% din PIB în 2020, comparativ cu creșterea prevăzută, de 40%, a punctului de pensie. Dar, indiferent dacă pensiile vor crește sau nu cu 40% în acest an, guvernul va trebui să se lupte pentru a menține deficitul bugetar mai jos de 4% din PIB 2020-2021.

Poker politicianist cu… ratingul României

Camerele parlamentare conduse de PSD au o însă pe agendă o serie de reduceri de impozite și de creșteri a cheltuielilor bugetare, măsuri pe care guvernul nu le va putea bloca pe deplin. După ce proiectul de buget a fost aprobat, parlamentul a dublat alocația pentru copii, costul fiind de 0,5% din PIB.

Dacă deficitele bugetare se vor menține aproape de nivelul de 4% din PIB, datoria publică ar putea să nu sară de pragul de 40% din produsul intern brut, în 2021. Dacă însă acest lucru nu se va întâmpla, ratingul de țară al României ar putea să ajungă în categoria „junk” (gunoi). Riscul diminuării ratingului de țară rămâne unul semnificativ, în condițiile în care S&P și-a schimbat perspectiva pentru România, de la stabil, la negativ în decembrie 2019.

Totodată, guvernul, oricare ar fi el, va trebui să găsească o poziție de compromis între deficitele bugetare mai mari și inflația mai mare. În primul rând, guvernul va trebui să rezolve distorsiunile prețurilor de pe piața energiei înainte de re-liberalizarea prețurilor la energia electrică și la gaz pentru gospodării. Dacă însă guvernul atentează la puterea de stabilire a prețurilor producătorilor de stat Oltenia și Hidroelectrica, veniturile lor s-ar prăbuși, fiind necesară o majorare a subvențiilor pentru Termocentrale Oltenia. În același timp, ar avea loc reducerea dividendelor plătite de Hidroelectrica. Noul buget presupune o scădere de 2 miliarde de lei (0,16% din PIB) a veniturilor non-fiscale în 2020, comparativ cu 2019. Prețurile la gaze pentru gospodării vor fi liberalizate la 1 iulie 2020 și prețurile la energie electrică la 31 decembrie 2020. În plus, accizele la tutun, alcool și combustibil au crescut de la 1 ianuarie 2020. Inflația este foarte probabil să rămână peste intervalul-țintă în 2020-2021, cu o valoare medie care se va situa la peste 4% în ambii ani.

„În ciuda amenințărilor la adresa mandatului său legat de stabilitate a prețurilor, BNR este puțin probabil să crească ratele dobânzilor în 2020-2021. În schimb, banca centrală ar putea menține ratele ROBOR la peste 3% pentru cea mai mare parte a respectivei perioade în care trebuie să sprijine leul. Ne așteptăm să tranzacționăm EUR-RON în limite înguste – 4,80-4,90 în 2020 și 4,90-5,00 în 2021 – BNR apărând ambele capete ale intervalului. Deprecierea graduală nu va reduce supraevaluarea leului datorită costurilor cu forța de muncă, care au crescut într-un ritm ce a depășit creșterea productivității”, arată specialiștii Unicredit.

De altfel, în ultimul său raport lunar, BNR a arătat explicit că mărirea pensiilor pune presiune pe cursul de schimb: „Cursul de schimb leu/euro și-a accelerat ascensiunea în noiembrie, presiunile asupra lui crescând considerabil în contextul evidențierii/anticipării unei deteriorări mai pronunțate a poziției fiscale în 2019-2020 – în principal ca efect al noii legi a pensiilor –, cu implicații inclusiv asupra poziției externe a economiei, de natură să determine o revizuire a așteptărilor privind evoluția ratei de schimb, precum și o modificare în consecință a comportamentului investitorilor pe piața financiară locală”.

Lipsesc investițiile productive

Mărirea salariilor cu un ritm de creștere diminuat (în 2020 față de 2019), costurile mai mari ale creditării și creșterea probabilă a șomajului înainte de sfârșitul anului 2020 vor afecta, cu siguranță, consumul. „Concedierile vor continua la companiile în care forța de muncă și / sau consumul de energie reprezintă o mare parte din costurile totale și vor crește în cazul companiilor de componente auto, urmare a scăderii cererii în Europa și a creșterii blocajelor de-a lungul lanțului de aprovizionare”, se arată în raportul Unicredit.

Evoluțiile externe și pierderea suplimentară de competitivitate în termeni de costuri vor menține producția și exportul de mărfuri românești în partea de jos a clasamentului zonal (ECE).

Abrogarea OUG 114/2018 ar putea diminua importurile de gaze, dar cele de energie electrică vor continua, dacă prețurile rămân peste cele de pe piețele vecine. Companiile străine par reticente să înceapă extracția de petrol și gaze în Marea Neagră, temându-se de incertitudinea legislativă chiar și după abrogarea OUG 114.

Deși în sfera serviciilor excedentul comercial este în creștere, dar cu un ritm mai lent decât în 2019, deficitul de cont curent ar putea rămâne peste 4% din PIB în perioada 2020-2021. Investițiile străine directe și fondurile UE nu vor reuși să acopere acest deficit. Intrările de fonduri din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 vor atinge un maxim în perioada 2021-2022. Totuși, investițiile în servicii necomerciale, precum extinderea rețelei 5G, proiectele finanțate de UE și sectorul imobiliar vor constitui cea mai mare parte a investițiilor în 2020. Cererea de locuințe va rămâne puternică, cu prețuri situate cu mult sub nivelurile anterioare crizei, mai ales dacă acestea sunt ajustate cu creșterea salariilor. Cu toate acestea, autorizațiile de construcție indică o încetinire a domeniului în 2020-2021 față de 2019. În plus, randamente pentru alte tipuri de investiții imobiliare rămân mai ridicate decât în restul regiunii, unde investitorii asiatici au împins în jos aceste randamente.

Un mare minus pentru România se arată faptul că, în comparație cu vecinii săi, nu beneficiază de fluxuri puternice direcționate spre investiții productive și acest lucru va cântări mult în viitor, în ceea ce privește creșterea economică potențială.■

Deficite, cheltuieli rigide și alegeri, o combinație riscantă

Deficitul bugetar ridicat, cheltuielile publice rigide și viitoarele alegeri 2020 reprezintă o combinație riscantă pentru finanțele publice ale României. Până în prezent, guvernul a fost reticent să prezinte un set de măsuri fiscale tangibile pentru aducerea deficitului bugetar sub control, avertizează economiștii grupului financiar Erste. Deficitul de cont curent a prezentat unele semne de redresare în a doua jumătate a anului trecut, dar la 5% din PIB rămâne unul dintre cele mai mari în UE, amplificând vulnerabilitatea României la un posibil șoc extern. Creșterea economică va încetini la 3,5% în 2020, de la 4% în 2019, din cauza tensiunilor externe și a efectelor în timp ale politicilor fiscale și salariale relaxate. Rata inflației s-ar putea situa aproape de limita superioară a țintei BNR (3,5%). Atâta timp cât presiunile inflaționiste sunt persistente și politica fiscală nu devine prudentă, BNR se va abține de la relaxarea politicii monetare. Rata politicii monetare a băncii centrale ar putea rămâne la 2,5% pe tot parcursul anului 2020. Leul s-ar putea deprecia cu 2-3% pe an în termeni nominali în 2020-2021. ■