A fost închiderea reactoarelor din Japonia mai cumplită decât dezastrul de la Fukushima?

Reacție greșită

75
4 minute de lectură

Prețurile mari la energie i-au făcut pe săraci să închidă căldura, omorându-i pe mulți dintre ei

Foto: Wikimedia

CUIBĂRIT printre câmpii și păduri luxuriante, Namie era osândit prin proximitatea sa față de centrala electrică locală. În 2011, celor 21.000 de locuitori ai orașului li s-a ordonat să îl evacueze după ce un tsunami a năvălit peste centrala nucleară de la Fukushima, la 4 km distanță. Repede după asta, toate cele 54 de reactoare din Japonia au fost închise din cauza temerilor privind siguranța, ceea ce a redus capacitatea de generare cu aproape 50 de gigawați. Un nou studiu* susține că această decizie ar fi costat mult mai multe vieți decât dezastrul inițial.

Accidentul de la Fukushima a dus la creșterea bruscă a importurilor de cărbuni, gaz și petrol. În cei patru ani de la dezastru, proporția de generare de energie din combustibili fosili a sărit de la 62% la 88%. Energia nucleară, care producea odinioară 30% din electricitatea Japoniei, a scăzut la zero. Rezultatul, spun trei universitari, a fost o creștere dramatică a prețurilor la electricitate.

Mulți oameni au reacționat la prețurile mai ridicate, la rândul lor, închizându-și radiatoarele electrice. Consumul mediu de electricitate per gospodărie a scăzut cu 8% în unele zone, în 2012, potrivit analizelor guvernamentale. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în regiuni precum Tokyo, unde prețurile la electricitate au crescut cu peste o treime. Expunerea mai mare la frigul iernii a provocat alte 1.280 de decese din 2011 până în 2014, susțin autorii. Dat fiind că în comparație cu energia nucleară combustibilii fosili sunt mult mai murdari, această mutație a adăugat aproape sigur la poluarea aerului și a contribuit astfel la boli respiratorii, adaugă autorii, deși nu au încercat să cuantifice acest efect.

Lucrarea face parte dintr-o reevaluare a reacției Japoniei la cel mai cumplit dezastru nuclear din lume după Cernobîl în 1986. Cel puțin 2.000 de oameni au murit din cauza evacuării de la Fukushima, unii în haosul imediat după accident și mai mulți de pe urma problemelor secundare de sănătate, ca stresul, suicidul și îngrijirile medicale întrerupte. Decesele prin expunerea la radiații, prin contrast, nu depășesc niveluri de o singură cifră. Majoritatea estimărilor presupun că până și impactul pe termen lung va fi mic. Principiul precauției – luarea de măsuri dramatice pentru a preîntâmpina un scenariu catastrofal – a avut drept rezultat o proastă elaborare a politicilor în acest caz, conchide Matthew Neidell de la Universitatea Columbia, unul dintre autorii studiului. „Creșterea noastră estimată a mortalității datorată prețurilor mai mari la electricitate depășește semnificativ mortalitatea datorată accidentului însuși.”

Ar fi fost bizar dacă un asemenea eșec dramatic nu ar fi fost urmat de o revizuire profundă a normelor de siguranță. Un al doilea accident nuclear ar fi avut consecințe mult mai vaste decât închiderea reactorului, dat fiind că primul a fost estimat că a costat peste 700 de miliarde de dolari. Dar oricare ar fi fost meritele deciziei de a închide toate reactoarele, energia nucleară rămâne impopulară în Japonia. Majoritatea oamenilor se opun repornirii vreunui reactor. Doar nouă au fost repornite – și diverse procese, și grupuri de presiune intenționează să le închidă din nou. Ordinele de evacuare din case au fost suspendate și, totuși, 35.000 de oameni refuză să se întoarcă. Chiar dacă nu mai există atâta radiație, Japonia continuă să sufere de pe urma efectelor. ■


* Matthew Neidell, Shinsuke Uchida și Marcella Veronesi, “Be Cautious with the Precautionary Principle: Evidence from Fukushima Daiichi Nuclear Accident


Acest articol a apărut în secțiunea Asia din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Reacția greșită”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele