O propunere pentru introducerea unor taxe piperate pe carnea de porc, vită și pasăre, un fel de acciză pe carne, venită din partea unui ONG și ajunsă în dezbaterea Parlamentului European, prin intermediul „verzilor”, a stârnit vii discuții privind viabilitatea unei astfel de măsuri. Europarlamentarul român Daniel Buda, membru în Comisia de agricultură a forului european, a declarat, pentru Reporter Global, că „este o idioțenie imposibil de pus în practică”. Aceasta ar duce la o explozie a prețurilor la carne și ar îngrădi accesul consumatorilor la acest produs.

Europarlamentarul declară că este prioritar cetățeanul și nu poate fi restricționat accesul acestuia la hrană, întrucât prețurile s-ar dubla. În plus, ar fi afectați fermierii. „Din start, toți colegii mei din parlament exclud posibilitatea introducerii unei asemenea taxe, iar dacă vor fi state care vor vrea să o implementeze, cu siguranță nu vor reuși. Simplul fapt că se discută în Parlamentul European nu înseamnă că se va și aproba”, a declarat Daniel Buda, pentru Reporter Global.

Membrii Parlamentului European dezbat propunerea lansată de True Animal Protein Price Coalition (TAPP Coalition) de introducere a unor taxe uriașe pe fiecare sută de grame de carne (vită, porc sau pui), propunere susținută de mai mulți eurodeputați din partea partidelor ecologiste și de S&D. TAPP Coalition este un ONG care, potrivit paginii web, „se concentrează pe prețuri și taxe corecte pentru ca producția și consumul de carne și lactate să fie mai durabile”. Propunerea discutată în prezent în Parlamentul European vizează introducerea din anul 2022 a unui sistem de impozitare a cărnii, statelor membre UE recomandându-li-se să stabilească o taxă pentru sustenabilitate. Propunerea de taxare este de: 0,47 euro la 100 de grame pentru carne de vită, 0,36 euro la 100 de grame pentru carne de porc și 0,17 euro la 100 de grame pentru carnea păsărilor de curte, taxe care, în opinia inițiatorilor, ar reduce consumul de carne de pui, respectiv de porc și de vită cu 30%, 57% și 67%, până în 2030. Raportat la prețurile practicate în prezent, în România, taxa ar însemna o dublare a costurilor plătite de consumatorii finali. Taxa pe kilogramul de carne de vită ar fi de 22,56 lei, pentru kilogramul de porc, de 17,28 lei, iar pentru un kilogram de carne de pui, de 8,16 lei. Propunerea de taxare a cărnii ar aduce venituri anuale de 32 de miliarde de euro, la nivelul UE, bani ce ar putea fi folosiți, potrivit inițiatorilor, pentru a ajuta fermierii să investească în practici agricole mai durabile. Ei susțin că prețurile corecte ale cărnii în Europa ar putea duce la reducerea cu până la 120 de milioane de tone CO₂ pe an, echivalentul tuturor emisiilor de CO₂ provenite din patru state membre ale UE – Irlanda, Danemarca, Slovacia și Estonia – sau 3 la sută din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE. În ultimii doi ani, ideea impozitării cărnii a fost discutată în unele dintre statele membre ale Parlamentului European, dar fără nicio concluzie clară. În Danemarca, Suedia și Germania, au fost propuse deja asemenea taxe, dar nu au devenit realitate, deocamdată.

Problema risipei alimentare, mai urgentă

Europarlamentarul Daniel Buda susține că UE trebuie să rezolve mai întâi risipa alimentară și apoi să vadă ce măsuri ar mai putea fi luate. Dacă ar fi redusă risipa alimentară, o parte din probleme s-ar rezolva. Deocamdată, în prezent, la nivel global, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate anual, în timp ce 820 de milioane de cetățeni sunt subnutriți. România se numără printre fruntașele clasamentului. Anual, fiecare cetățean român aruncă la gunoi aproximativ 192 de kilograme de alimente, adică 2,2 milioane de tone de alimente la nivelul întregii țări. Adică, peste 6.000 de tone în fiecare zi. O risipă alimentară la baza căreia, în proporție de 53%, se află risipa din gospodăriile individuale, fapt care ne clasează pe locul 9 în Uniunea Europeană cu privire la acest aspect. Datele respective, care constituie un semnal de îngrijorare cu privire la comportamentul alimentar al cetățenilor din țara noastră, au fost prezentate în cadrul unei conferințe internaționale. Recent, mai mulți parlamentari au depus un proiect de lege la Senat pentru reducerea risipei alimentare. După dezbaterea din Senat acesta va ajunge la Camera Deputaților, care este și for decizional. La finalul anului trecut, coordonatorul Departamentului pentru dezvoltare durabilă din cadrul Guvernului României, consilierul de stat László Borbély a declarat că cea mai importantă cauză a risipei alimentare în țara noastră este mentalitatea consumatorilor. „Cetățenii merg la mall și cumpără prea mult, fără să se uite de multe ori la etichete. Trebuie să învățăm cum luăm alimentele, cum le punem în frigider, cum le conservăm, cum să luăm doar ceea ce ne trebuie și să ne raportăm la un mod de alimentație sănătoasă. Ar trebui ca fiecare dintre noi să facă o listă cu ce are nevoie pentru o săptămână sau pentru două săptămâni, chiar dacă se apropie sărbătorile. Fiecare trebuie să facă o analiză cu ceea ce este bun pentru familia sa și, poate, să consume alimente bio. Alimentele produse în țări care se află la mare distanță de România, mii de kilometri, sunt cu probleme, deoarece pentru conservarea lor se folosesc diferite substanțe care nu toate sunt benefice pentru organism”.

Și ministrul agriculturii, Adrian Oros, s-a arătat îngrijorat de cifrele privind risipa alimentară. „Cifrele prezentate sunt îngrijorătoare. În timp ce se risipesc milioane de tone de hrană pe an, sunt aproape un miliard de oameni care suferă de foame. Suntem primul stat european care, în 2016, a adoptat o lege privind combaterea risipei alimentare, dar, din păcate, din cauza unor necorelări legislative, normele de aplicare au fost adoptate abia în anul 2019. Deja sunt operatori pe piață care lucrează în acest sens. În fiecare gospodărie se aruncă alimente, iar factorul principal este lipsa conștientizării populației cu privire la risipa alimentară, la care se adaugă lipsa unei educații privind comportamentul alimentar. Am observat, din comportamentul alimentar al cetățenilor care au venituri medii, că risipa alimentară este ceva comun. Tentația cetățenilor este de a cumpăra mai mult decât este nevoie. Ar trebui promovat în primul rând consumul de alimente sănătoase, proaspete și chiar alimente bio, deși acestea nu sunt în număr suficient pe piața din țara noastră”, declara Adrian Oros.

Carnea de porc, evoluție imprevizibilă

Propunerea de impunere a unor taxe pe carnea de porc, pasăre și vită vine într-un context dificil. Mai multe țări din Europa sunt măturate de pesta porcină africană și de gripa aviară, producătorii din țările unde evoluează cele două boli fiind serios afectați. În plus, piața europeană a cărnii de porc ar putea suferi unele schimbări, în funcție de epidemia de coronavirus din China, cel mai mare importator de carne de porc din Europa. Cele mai recente date arată că prețul cărnii de porc scade în Uniunea Europeană din a doua săptămână a lunii decembrie 2019. În săptămâna a cincea din acest an, prețul mediu al carcasei de porc pe piața Uniunii Europene (clasa S-E) a ajuns la 182,31 euro/100 kg, cu 5,6% mai mic decât în urmă cu o lună, și cu 0,1% sub nivelul din săptămâna anterioară. Comparativ cu nivelul din urmă cu un an, prețul a crescut în medie cu 36% pe piața europeană, conform DG Agri. Prețul purceilor continuă să crească pe piața Uniunii Europene, ajungând la 66,5 euro/cap de animal în a cincea săptămână din 2020, cu 55,4% mai mult decât în urmă cu un an, cu 2,9% peste prețul din urmă cu o lună și cu 0,7% mai mult decât în săptămâna precedentă. În același timp, exporturile de carne de porc din Uniunea Europeană au crescut cu 19% în primele 11 luni din 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, până la 4,35 milioane tone carcasă, în special pe baza livrărilor în China și Hong Kong, cea mai mare piață de import a produselor de porc din lume (3,3 milioane de tone achiziționate anul trecut până în luna noiembrie). ■