Când, după consultările cu partidele parlamentare, anunța cu nedisimulată mândrie că le propune tuturor un acord pentru consolidarea parcursului european al țării, președintele Iohannis dădea, în mod vădit, semne că își pregătește, lovitură cu lovitură, parcursul către un nou mandat.

Președintele pare să nu prea mai aibă răbdare și lăsa să se înțeleagă că este în căutarea unei majorități și a unui guvern cu care chiar să guverneze. De altfel, nu a făcut niciodată vreun secret din faptul că marele regret al primului său mandat este că nu a avut un executiv cu care să facă echipă. Cu un PSD în degringoladă și un ALDE prăbușit după europarlamentare, Klaus Iohannis nu are, practic, în acest moment, o personalitate rivală. Dar nu are nici guvernul mult visat. În plus, ca autor al referendumului în urma căruia s-a acoperit de glorie, are o obligație imensă față de propriul electorat, pe care a reușit să-l recupereze din dezamăgirea în care îl dusese prin stilul său mai degrabă pasiv de a exercita funcția de președinte.

Mesajul electoratului e clar

Sigur, acordul prevede, dincolo de aplicarea rezultatelor referendumului, câteva măsuri-cheie de reparare a stricăciunilor provocate de Dragnea și ai lui în Justiție. E vorba, printre altele,  de transpunerea în legislație a măsurilor necesare asigurării integrității în funcțiile publice, de revizuire a legilor justiției în acord cu recomandările instituțiilor europene, de adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția și a Comisiei Europene. Președintele și-a susținut propunerile cu argumentul că votul masiv de la referendum, care a depășit așteptările, este expresia dorinței electoratului de a impune reglemetări ulterioare.

„La acest referendum s-au prezentat aproape opt miloane de români, din care aproximativ șase milioane și jumătate de voturi au fost clar «Da» la ambele întrebări. Un rezultat foarte, foarte bun, mult, mult peste așteptări, ori această prezență arată că românii nu au votat strict numai pentru aceste întrebări. Ele trebuie acum transformate în legislație. Românii au votat, politicienii trebuie să implementeze rezultatul”, explicase Klaus Iohannis.

Așa se face că, prin pactul pe care l-a propus partidelor, poate împușca doi iepuri: să își atragă încrederea oamenilor că merge mai departe cu ceea ce a început prin referendum și să contureze cât de cât o posibilă coaliție, măcar și la nivel de principiu.

Pactul politicienilor, cu nuanțe

Semnarea pactului s-a făcut chiar în ziua în care Klaus Iohannis împlinea 60 de ani, într-o atmosferă puțin obişnuită la Cotroceni. Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta şi Eugen Tomac au râs, au glumit, şi-au făcut selfie-uri, toate cu aerul unor liceeni care aşteptau să intre la clasă profesorul. În cazul de faţă, profesorul de fizică ajuns preşedinte. 

Plecând de la  votul din 26 mai,  șeful statului a ținut să traseze o linie de demarcaţie între ce e bun şi ce e rău pe scena politică: „La alegerile europarlamentare, formațiunile pro-europene au primit voturi multe și au avut rezultate bune, foarte bune, iar formațiunile care au încercat să demonizeze Uniunea Europeană,  formațiunile care, constant, au atacat independența justiției, formațiunile care au construit o guvernare lamentabilă, mai exact PSD și ALDE, au fost drastic sancționate de electorat, și pe bună dreptate.”

Preşedintele le-a vorbit românilor despre următoarele ocazii pe care le vor avea să mai dea o lecţie PSD-ului, şi anume alegerile prezidenţiale, locale şI parlamentare, în faţa a patru lideri de partide dintre care măcar trei îi vor fi adversari. Cum era de aşteptat, Ludovic Orban şi-a reînnoit jurămintele de fidelitate faţă de preşedinte, dar ceilalţi lideri au avut agenda lor. Căci da, protocolul reuneşte, la nivel de principiu, un front anti-PSD-ALDE. Sau aproape. Mai degrabă, ceea ce doreşte preşedintele să construiască sub formă de front. Dar punctul pe i l-a pus Victor Ponta: „Domnule preşedinte, vă rog să nu fiţi supărat pe social-democraţi şi pe oamenii de stânga, care sunt proeuropeni. Liderii PSD sunt trecători, bineînţeles. Şi le-am spus tuturor, uitându-mă în Europa, după 20 de ani de preşedinte de dreapta, în 2024 va fi, în sfârşit, şi un preşedinte de centru-stânga și am venit să pregătim momentul.” Cu alte cuvinte, ProRomânia se aliază la nivel de principii proeuropene cu președintele, dar nu împotriva PSD, ci împotriva actualei conduceri a partidului.

Nici Dan Barna nu a lăsat să îi scape momentul pentru a pune pe tapet tema cu care face diferența specifică față de PNL și Klaus Iohannis : „Acest acord naţional este prima piesă dintr-o construcţie care  trebuie să conţină şi «Fără penali în funcţii publice». Este cel mai simplu instrument pe care noi, ca societate, și un milion de români au confirmat lucrul acesta, putem să îl introducem în Constituţie pentru ca politica românească, de acum în viitor, să devină ceva mai bună.”

Cu aceste observaţii, preşedintele a construit un front fragil anti PSD-ALDE. Funcţia anti PSD este relativă, iar, după cum se vede, fiecare partid va trage de acest acord pentru a se poziţiona cât mai profitabil în perspectiva viitoarelor alegeri. Și președintele, în egală măsură. Acest acord pentru consolidarea parcursului european al României este, într-un fel, o formă de a împărți clasa politică între proeuropeni (semnatarii) și antieuropeni sau măcar scepticii (PSD și ALDE). Dar e mai mult decât atât: e și o formulă prin care Klaus Iohannis se așază în fruntea luptei pentru europenizarea deplină a țării.

Contraargumente prin neprezentare

De cealaltă parte, PSD și ALDE au venit cu idei de amendamente, dar nici acestea nu au fost duse propriu-zis până la capăt. În asemenea condiții, Viorica Dăncilă a explicat că nu are de ce să semneze pactul, din moment ce sugestiile social-democraților nu au fost luate în seamă. Călin Popescu-Tăriceanu, rămas, se pare, să dea piept cam de unul singur cu președintele Iohannis (viitoarea sa candidatură la prezidențiale „oblige”), a atacat dur atitudinea șefului statului: „de ziua sa, dl Klaus Werner Iohannis și-a făcut un cadou „instituțional”: și-a convocat susținătorii devotați pentru semnarea unui pact ilegitim și imoral – din motive pe care le-am expus deja miercuri – menit să alimenteze, la nivelul publicului, impresia că domnia sa lucrează. În fapt, România are la Cotroceni un trântor solemn, un politician – creație de laborator care nu a pus nicio piatră la eșafodajul european, a fost plantat de alții în capul mesei, dar încearcă să-și aroge acum meritele altora.”

Pactul e deschis și altora, spune președintele, și UDMR promite că își va pune semnătura pe el. Până una-alta, asistăm la o perspectivă interesantă și paradoxală: dacă la europarlamentare s-a vorbit puțin spre deloc despre opțiunile europene ale României, Europa ar putea deveni punctul central al dezbaterilor pentru alegerile prezidențiale…