Ediția tipărită | Afaceri

6 septembrie 2018

DE CÂND a ajuns președinte Donald Trump, economiștii își fac probleme că America e pornită să submineze instituțiile internaționale. Organizația Mondială a Comerțului este organismul de care majoritatea sunt îngrijorați. Dar iată că altă țintă tocmai a intrat în vizor: sistemul poștal internațional.

Pe 3 septembrie, la un congres de la Addis Abeba al Uniunii Poștale Universale (UPU), o agenție a ONU mai puțin cunoscută, administrația Trump a lansat o campanie de reformare a „taxelor la terminal”. Acestea sunt comisioane pe care le plătește un oficiu poștal unui serviciu poștal străin pentru a lua coletele de la aeroportul unde aterizează și a le duce la recipientul final. Conform regulilor UPU, țările în curs de dezvoltare plătesc acum mai puțin pentru livrările locale finale pentru poșta lor internațională decât cele dezvoltate. Peter Navarro, consilierul comercial al lui Trump, crede că chinezii exploatează aceste reguli pentru a împânzi America cu colete cu produse ieftine cumpărate online. El remarca săptămâna aceasta în Financial Times că pentru a trimite un colet de la Los Angeles la New York, costă mai mult decât de la Beijing la New York.

Explicația poate fi găsită în istoria UPU, explică Anna Möller Boivie de la firma de consultanță Copenhagen Economics. După crearea organizației, în 1874, s-a convenit că oficiile poștale vor face livrările finale pentru poșta internațională a celorlalți gratuit. Volumul intrărilor și al ieșirilor poștale tindea să fie egal în fiecare țară, așa că orice pierderi de pe urma acestor reguli erau mici.

Decolonizarea a ridicat însă numărul țărilor în curs de dezvoltare membre ale UPU. În 1969, s-au introdus „taxele la terminal” pentru a contribui la finanțarea costurilor livrărilor finale în locuri mai sărace. Țările mai bogate plăteau 70-80% din costul poștei interne pentru ca pachetele lor să fie livrate în alte țări, dar cele sărace plăteau doar 20-30%.

Pe măsură ce a crescut comerțul electronic din China spre locuri precum America, au crescut și cererile de reformare a sistemului. Potrivit Serviciului Poștal al Statelor Unite (USPS), pierderile de la coletele care intră în SUA mai mult decât s-au dublat, la 135 de milioane de dolari, între 2012 și 2016 (deși acestea au reprezentat doar circa 5% din pierderile totale anul trecut). America are aliați naturali pe această temă, subliniază Jim Campbell, expert în legea poștală internațională. Canada, Irlanda și țările nordice, ca importatori neți de colete externe de comerț electronic, se plâng și ele de costul crescând al acestor reguli.

Navarro dorește reformarea regulilor referitoare la taxele de terminal astfel încât USPS să perceapă aceleași comisioane pentru coletele interne și cele externe. Dar sistemul „o țară, un vot” al UPU înseamnă că țările mai sărace vor bloca această reformă. Așa că Navarro a amenințat că va sfâșia regulile UPU și va da voie USPS să perceapă propriile sale taxe. Nicio țară nu a încălcat reglementările în acest mod până acum; cel mai aproape de asta a fost Rusia, care a îndoit regulile anul trecut, percepând taxe mai mari pentru poșta care intra în țară. Pentru a păstra aparențele că respectă regulile UPU, ea livrează la rate de taxe de terminal, dacă poșta sosește prin Mirnîi, un orășel din Siberia. Dacă America rupe rândurile, asta ar putea să provoace un război de retorsiune în privința comisioanelor de livrare, deoarece alte țări vor replica, spune David Jinks de ParcelHero, un broker poștal.

Unii vânzători de comerț electronic din America sunt gata să își asume riscul. Unul dintre ei este Jayme Smaldone, inventatorul Mighty Mug, cana care face ca lichidele să nu se reverse. El a observat că un fals Mighty Mug este de vânzare la prețul de 5,69 dolari, cu livrare gratuită pentru drumul de 8.100 de mile din China. Costul pentru ca el să trimită o cană Mighty Mug în interiorul Americii, prin USPS, era de 6,30 dolari. Smaldone a înțeles în cele din urmă că USPS primește $1,40 de la China Post pentru livrarea internă. „E greu să concurezi cu asta”, se plânge el.

Acest articol a apărut în secțiunea Afaceri a ediției tipărite a The Economist, sub titlul „Stamping on the competition”