Pilonul al doilea de pensii administrat privat este, de doi ani, sub un asediu constant. De la zvonuri și declarații (să ne aducem aminte de Ionuț Mișa, pe atunci ministrul finanțelor, care anunța desființarea pilonului al doilea), până la anunțuri oficiale schimbate peste câteva zile. Așa cum a fost cazul chiar cu Ordonanța 114 de anul trecut.

La prezentarea oficială, ministrul Eugen Teodorovici a declarat că noul act normativ va include opțiunea contribuabililor de a-și retrage fondurile acumulate în conturile individuale. Această prevedere ar fi echivalat cu desființarea pilonului al doilea. Era de anticipat că o parte importantă dintre cei care contribuie se vor bucura să retragă între 10.000 și 20.000 de lei, iar acest proces ar fi însemnat ca unii dintre administratorii de fonduri să râmână fără o parte importantă din active și contribuabili. Dar acest proces n-ar fi fost de mare folos pentru statul român.

În aceste condiții, ordonanța s-a schimbat, în sensul unei aparente îndulciri. S-a renunțat la ideea că se pot retrage banii de către cei care au contribuit și s-a permis ca aceștia să poată muta sumele acumulate la sistemul public de pensii, adică la pilonul unu. Această situație este mult mai avantajoasă pentru Guvern, în sensul că în loc ca banii să se întoarcă la contribuabili, prin prevederea finală a ordonanței banii din pilonul al doilea se vor putea îndrepta, eventual, către sistemul public. Eventual, pentru că va fi interesant de văzut care va fi reacția contribuabililor, câți dintre ei își vor muta economiile de la pilonul al doilea la sistemul public de pensii.

Dar Ordonanța 114/2018 este o piatră de moară pentru administratorii de fonduri. Radu Crăciun, președintele Asociației de Pensii Administrate Privat (APAPR), spune că „administratorilor de fonduri de pensii private li s-a montat o bombă atomică. Este o prevedere de care va depinde existența în viitor a pilonului al doilea de pensii. Este vorba despre noile cerințe de capital impuse de actul normativ”. În sinteză, prin noile prevederi ale ordonanței se cere administratorilor de fonduri din pilonul al doilea să aibă capital social de 10% din totalul contribuțiilor încasate. Totalul contribuțiilor era anul trecut de 40,8 miliarde de lei, aproximativ 8,7 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că noul nivel al capitalului ar trebui să fie, în total sistem, de aproximativ patru miliarde de lei (878 de milioane de euro).

În zece ani de activitate, în România, administratorii de fonduri au realizat un profit cumulat de aproximativ 400 de milioane de euro, iar ordonanța prevede că pentru a-și continua activitatea trebuie să aducă la capital aproximativ 800 de milioane de euro, adică de zece ori mai mult decât capitalul existent. Iar această mărire de capital ar trebui să se facă, în conformitate cu prevederile ordonanței, într-un termen de un an.

„Modificarea este atât de drastică, încât este posibil ca mulți dintre acționarii companiilor să își pună serios întrebarea dacă se mai justifică prezența lor în România. Ar deveni o afacere fără sens economic”, afirmă Radu Crăciun.

Deci, desființarea pilonului al doilea prin retrageri de contribuții a fost înlocuită de obligativitatea administratorilor de a mări capitalul social dincolo de logica economică. Cu alte cuvinte, fondurile private de pensii sunt invitate fie să plece, fie să își transforme afacerea într-un business lipsit de logică economică.

Pentru a înțelege nivelul la care a ajuns pilonul al doilea de pensii, iată câteva cifre. Conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în luna noiembrie 2018 existau 7,21 milioane de contribuabili, mai mulți cu 200.000 decât luna anterioară. Totalul contribuțiilor era de 48 de miliarde de lei, iar pe categorii de vârstă 4,02 milioane de participanți aveau peste 35 de ani, iar 3,2 milioane erau sub 35 de ani.

În ceea ce privește structura investițiilor, 30,2 miliarde de lei sunt investiți în titluri de stat (62,6%), 9,3 miliarde de lei sunt investiți în acțiuni (19,3%) și 3,7 miliarde de lei, în depozite bancare (7,8%).

Există vreo soluție pentru ca pilonul al doilea să continue să funcționeze cu actualii actori economici? Reprezentanții companiilor de administare cred că schimbarea prevederilor ordonanței ar fi cea mai bună variantă de ieșire din această criză. Dar va dori cu adevărat guvernul să schimbe o prevedere pe care tocmai a inserat-o în actul normativ? Greu de spus.

Pe de altă parte, în cazul în care ordonanța 114 nu se va schimba, administratorii de fonduri se află în fața unei decizii dificile. Se retrag din România sau adaugă fonduri la capital? Desigur, fiecare administrator, în funcție de cota de piață, își poate face calculele. Numai că ne aflăm în fața unui paradox. Cu cât cresc contribuțiile, deci cota de piață, cu atât cerințele de capital sunt mai mari.

Pilonul al doilea a intrat într-un cerc vicios. Guvernul l-a adus aici și foarte curând se vor vedea și efectele.