Agricultorii cer stoparea exporturilor de grâu, relaxarea importurilor și plafonarea prețurilor

68
8 minute de lectură

Mary Pană: Cele mai mari probleme sunt la carnea de porc. Importăm 70% din necesar Dragoș Frumosu: Susținem sistarea exporturilor de materii prime, cum sunt grâul și porumbul, plafonarea prețurilor la produsele alimentare și combaterea speculei

Foto: pixabay

Asociațiile patronale și sindicale din agricultură și industria alimentară cer sistarea exporturilor de materii prime cum sunt grâul și porumbul și rezolvarea problemelor birocratice pentru facilitarea importurilor necesare, pe fondul crizei provocate de Covid-19. De asemenea, este nevoie de asigurarea materialelor de protecție, absolut necesare în ferme și în unitățile de procesare, pentru a preveni pătrunderea virusului în rândul angajaților.

Președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP), Mary Pană, a declarat, pentru Reporter Global, că problematica este diversă. „În primul rând, avem probleme cu contractele încheiate. Tot mai mulți parteneri externi invocă forța majoră și ori întrerup colaborarea, ori continuă într-un ritm mult diminuat. O altă problemă pe care o avem este la importul de purcei de 25 kg necesari pentru popularea fermelor, pentru că noi, de când cu pesta porcină, nu mai avem reproducție. În acest caz, Ungaria nu permite tranzitul, pentru că reglementările UE privind bunăstarea animalelor prevăd pe parcursul transportului repaus obligatoriu. Ungaria nu permite acest repaus și noi nu putem să-i aducem, pentru că nu am respecta regulile de bunăstare a animalelor. Am sesizat Comisia Europeană și așteptăm un răspuns cât mai rapid. Cele mai mari probleme sunt la carnea de porc. Importăm 70% din necesar și dacă apar sincope în aprovizionare, o să aibă de suferit și partea de procesare a cărnii de porc, care folosește aproape integral materie primă din import. Dacă nu putem nici să aducem din afară purcei pe care să-i creștem, nu vom mai putea asigura nici 30% carne de porc din producția internă”, declară Mary Pană. Președintele ACEBOP afirmă că sunt probleme și la aprovizionarea din import cu proteine din soia și minerale pentru fabricarea de furaje. „Aveam contracte ferme pe un an și acum se invocă clauza de forță majoră și ne-au trimis cantități mult mai mici sau deloc. Această problemă se poate rezolva doar la Bruxelles. Așteptăm noile reglementări de la noi ca să o putem invoca și noi. Deocamdată, noi ne organizăm pe partea de siguranță, pentru că dacă ar ajunge virusul la personalul dintr-un abator, efectele ar fi devastatoare. Această situație de criză ne arată de ce sunt bune pentru aprovizionare lanțurile scurte, să nu fie plimbată marfa pe distanțe mari”, conchide Mary Pană.

„Cerem combaterea speculei”

Președintele Sindicatului din Industria Alimentară, Sindalimenta, Dragos Frumosu, a declarat, pentru Reporter Global, că ar trebui luate o serie de măsuri în urma consultării cu patronatele, sindicatele și alte organizații astfel încât acestea să fie cât mai eficiente. „Susținem sistarea exporturilor de materii prime cum sunt grâul și porumbul, plafonarea prețurilor la produsele alimentare și combaterea speculei. De asemenea, considerăm că toți cei care profită de această situație și cresc nejustificat prețurile trebuie sancționați drastic. Nu este acceptabil ca un kilogram de făină să plece de la poarta fabricii cu un preț maxim de 1,8 lei și să ajungă în unele magazine la prețul de 8 lei. Este nevoie să se relaxeze și importurile, acolo unde se poate și, desigur, cu toate controalele de rigoare, pentru că noi depindem foarte mult de importuri. Avem nevoie urgentă de echipamente de protecție pentru industria alimentară. Nu se găsesc”, spune Dragoș Frumosu. Și patru organizații reprezentative, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), Liga Asociației Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), PRO AGRO și Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au transmis autorităților o scrisoare prin care solicită declararea sectorului agroalimentar „strategic” și de „siguranță națională”. De asemenea, sunt propuse o serie de măsuri pentru desfășurarea în condiții optime și de siguranță a activității în acest domeniu, în contextul crizei declanșate de coronavirus. „Dreptul la hrană este o componentă a drepturilor omului cuprinsă în Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 și care a fost inclusă și în Convenția Internațională privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale din 1978 (…) Dreptul la hrană este definit ca «dreptul fiecărui bărbat, femeie, copil, singuri sau în comunitate cu alții, de a avea acces fizic și economic, în orice timp, la o hrană adecvată sau la mijloace pentru procurarea acesteia, în condiții de demnitate umană». Premise: România este o țară preponderent agricolă; 45% din populație locuiește în mediul rural; 20% din angajații României lucrează în sectorul agroalimentar; Omenirea are nevoie de hrană, iar la nivel local, fermele din România pot asigura o parte importantă din necesarul agroalimentar! Având în vedere aceste premise și în condițiile actuale, guvernate de teama consumatorilor, fermierilor și procesatorilor pe fondul răspândirii epidemiei de Covid-19, se impune declararea sectorului agroalimentar ca strategic și de siguranță națională”, se arată într-o scrisoare pe care cele patru organizații au transmis-o tuturor autorităților statului.

Agricultorii nu pot lucra de acasă

Foto: pixabay

În document se menționează faptul că în agricultură, personalul nu poate lucra de acasă și nici nu-și poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. De asemenea, măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și mediu și lung și afectează toate părțile implicate, de la fermieri, prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor. Fermierii subliniază că măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a agricultorilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează. Una dintre măsurile propuse este menținerea deschisă a canalelor logistice de aprovizionare rapidă printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar cu semințe, îngrășăminte, pesticide, motorină, piese de schimb și alte materiale necesare desfășurării activității de producție agricole și alimentare, pentru contractele aflate în desfășurare și pentru noi comenzi/contracte. De asemenea, este stringentă asigurarea finanțării pe termen scurt prin menținerea deschisă a canalelor logistice de livrare printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar pentru valorificarea producției aflate pe stoc. Stimularea aprovizionării cu produsele alimentare locale, pentru a preveni răspândirea virusului, a asigura securitatea, siguranța statelor membre și supraviețuirea operatorilor economici autohtoni. „În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit întârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, propunem găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Este extrem de importantă achitarea în regim de urgență de către APIA a tuturor sumelor restante față de beneficiari. În mod expres, plata integrală în regim de urgență aferentă trimestrului 4 din 2019/ accelerarea plății pentru trimestrul 1 din 2020 (autorizarea agentului APIA dedicat fermei respective să primească în regim de urgență aceste dosare). Asigurarea finanțării rapide a fermierilor prin rambursarea imediată a sumelor din TVA. Fermierii sunt supuși livrărilor de produse cu taxare inversă, motiv pentru care au tot timpul TVA de rambursat de la bugetul statului”, solicită organizațiile din domeniu. Totodată, se propune compensarea datoriilor agenților economici reprezentând taxe, impozite, contribuții față de bugetul statului cu sumele reprezentând creanțe ale agenților economici față de stat (TVA, concedii medicale, alte sume de recuperat) și bonificații (5-10%) pentru contribuabilii care își plătesc obligațiile în termen. Cooperativele ar putea juca un rol important în această criză, întrucât sunt o sursă de reziliență a fermierilor. Ele și-au dovedit succesul și rezistența pe timp de criză în majoritatea statelor cu agricultură dezvoltată. Desfășurarea greoaie a fluxurilor financiare și comerciale va duce la necesitatea depozitării în țară a întregii sau a celei mai mari părți a producției agricole, precum și la necesitatea intensificării la nivel național a tuturor activităților care aduc valoare adăugată. În aceste condiții, cooperativele ar trebui stimulate să devină hub-uri locale. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele