Alegerile anticipate, o soluție lucidă

205
12 minute de lectură

Preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene este, fără îndoială, cea mai mare provocare și oportunitate de politică externă pe care România o are de la Principatele lui Alexandru Ioan Cuza până acum. În toată istoria statului român nu a fost o poziție de politică externă mai importantă decât preluarea acestei președinții rotative a Consiliului Uniunii Europene. 

de Dan Barna 

Din păcate, contextul și premisele de la care pornim sunt nefavorabile, pentru că avem un guvern cu o incompetență consistent dovedită și care a funcționat în ultimii doi ani, alături de parlament și de cele trei guverne, ca o casă de avocatură a lui Liviu Dragnea. Ele nu și-au consumat energia și resursele pentru pregătirea acestei președinții care ar fi fost de așteptat să fie dovada de competență și seriozitate pe care România ar fi trebuit să o dea la acest nivel și s-a axat doar pe lupta pentru Justiție și pentru rezolvarea pe care le au cu Justiția Liviu Dragnea și camarila din jurul domniei sale. Din acest punct de vedere, perspectivele sunt sumbre. Însă eu mai am speranța aceea – e și legea lui Murphy care spune că dacă n-ar fi ultimul minut, nu s-ar face nimic – că oamenii tehnici din ministere, competența din Ministerul Afacerilor Externe, pe care România a avut-o ani de zile, vor fi capabili să asigure măcar o prestație decentă. 

Ratăm o oportunitate, sperăm să prestăm decent

E predictibil: România nu va avea beneficii majore pentru că obiectivele par făcute pripit și într-o grabă de a bifa și de a presta niște cerințe și, neexistând o preocupare consistentă anterioară, nici rezultatele următoarelor șase luni de președinție nu pot fi prea generoase. Totuși, am cumva speranța că vom reuși să generăm măcar o aparență de decență și să nu fie doar o trecere precum gâsca prin apă, o prezență bifată. Mai am un fel de speranță legată de cum ne vom descurca în această președinție, deși beneficiile pentru țară sunt mult mai mici decât ar fi trebuit să fie, și ar fi putut să fie. În realitate, nu folosim oportunitatea și reducem totul la aspirația de a presta decent. Din păcate, totul se reduce la cât de onorabil vom reuși să fim în prestarea responsabilităților pe care le avem. Va fi summitul de la Sibiu, unde se va contura viitorul Europei, și acolo ar fi trebuit să fim un jucător consistent. 

În momentul în care scriu acest articol, avem o moțiune de cenzură în desfășurare și, dacă aceasta va trece și vom avea șansa de a crea un guvern competent, s-ar putea ca lucrurile să se schimbe. Dar, în actualul context, perspectivele sunt mai degrabă de supraviețuire, decât de folosire a oportunității reale pe care o oferă deținerea președinției Consiliului UE.

Fără îndoială, era necesar, logic, firesc, oportun (în cel mai profund sens al termenului) ca România să aibă câteva teme care o preocupă și câteva teme prin care să ne poziționăm cât mai bine în contextul european. Am văzut că ne-a prezentat doamna premier în Parlamentul României câteva teme, precum convergență, conectivitate – niște idei de bun simț general. Sunt multe puncte de vedere pe componenta aceasta: poziționarea pe partea agricolă, subvențiile, diferențele majore care există între ceea ce înseamnă politica agricolă comună pentru estul Europei și politica agricolă comună pentru statele vechi – sunt niște discrepanțe care afectează în momentul de față competitivitatea. Erau dezbateri care ar fi trebuit să aibă loc în România în acest an de pregătire, care ar fi putut să genereze niște teme pe care să le putem prezenta asumat și cu forța argumentului național în spate. Ceea ce ni s-a prezentat sunt niște chestiuni de principiu, generale, pe care nu le contestă nimeni, dar care nici nu aduc beneficii semnificative statului nostru. 

Guvernul actual are o problemă de competență efectivă

Soluția reală pentru România în acest moment ar fi alegerile anticipate, chiar dacă peste președinția Consiliului UE. Important e ca România să iasă din această noapte a democrației către care PSD a împins-o. Pentru mine, e prioritatea zero. Însă, a ajunge la alegeri anticipate e un proces dificil și destul de complicat. În logica parlamentară, aritmetica actualei majorități face destul de dificilă posibilitatea ca opoziția să poată constitui un guvern. Dar guvernul actual nu are o problemă atât de ideologie, că pretinde că e social-democrat, are o problemă de competență efectivă a oamenilor care-l alcătuiesc. De credibilitatea guvernului în relația cu instituțiile europene, nu mai spun. 

De doi ani, ni se servește doar subiectul „justiție”, criticile fiind consecvente și unitare doar pe justiție – pentru că nu vorbim de o reformă, vorbim de fapt de o sabotare a statului de drept și a Justiției –, evident că nu mai există nicio credibilitate a actualului guvern. Dar, dincolo de credibilitate, dincolo de imagine, dincolo de percepție, mulți dintre actualii membri ai guvernului sunt oameni cu incompetență explicită, cu dificultăți de a vorbi limba română, adică nu e o chestiune de declarație politică. Lucrurile sunt mult mai triste, din păcate. 

România merge accelerat spre o criză economică 

Sper, însă, în continuare că vom fi capabili ca stat să ajungem la alegeri anticipate care să reașeze România pe direcția europeană de care are nevoie și pe care cetățenii o susțin în mare parte. Credibilitatea actualului lider al PSD e 9%, actuala majoritate s-a prăbușit, a pierdut 20%. Nu mai vorbim, în aceste condiții, de viziune diferită asupra direcției de dezvoltare a țării. În momentul de față, România nu se dezvoltă, România se îndatorează accelerat. Sunt consumate toate resursele pe zona de pensii și salarii, care aveau nevoie, într-adevăr, de creștere, dar acestea nu sunt dublate de măsuri care să genereze susținerea economică a acestor măsuri. Practic, România se scufundă și merge accelerat spre o criză economică. De aceea, soluția corectă ar fi alegeri anticipate care ar reașeza guvernarea țării pe o logică de dezvoltare în care nu ne aflăm de doi ani, din păcate. 

Ponta face un joc natural: colectează un electorat disperat și dezamăgit

Pe plan intern, prima provocare electorală sunt alegerile europarlamentare. Purtăm un dialog cu gruparea domnului Cioloș și vom vedea dacă lucrurile se vor concretiza. Deocamdată, lucrurile sunt doar la nivel de discuții exploratorii. 

Cât privește formațiunea lui Victor Ponta, ascensiunea sa e una firească: există un electorat tradițional al social-democraților care a înțeles, în cele din urmă, că Liviu Dragnea reprezintă doar varianta în care România ar trebui să fie un stat în care să poți fura banii publici și să nu mai răspunzi pentru asta. În campania „Fără penali în funcții publice”, organizată de USR, peste un milion de români au semnat pentru această inițiativă de modificare a Constituției și de introducere în Constituție a principiului „fără penali în funcții publice”. Foarte mulți oameni ne spuneau exact acest lucru: că ei consideră că Liviu Dragnea și oamenii din jurul lui sunt persoane care au probleme cu justiția, oameni care au probleme cu furtul din banii publici și care nu-i mai reprezintă. Creșterea partidului lui Victor Ponta vine în această logică, în care oamenii pleacă de la un Liviu Dragnea care nu-i mai reprezintă spre o alternativă din aceeași zonă de valori. Este un joc politic natural pe care-l face Ponta: el colectează un electorat disperat și dezamăgit. 

Guvernarea Dragnea e la final

Sunt destul de optimist atunci când cred că România are resursele să devină un membru marcant al familiei europene și cumva cred că acest guvern și această guvernare Liviu Dragnea sunt pe final, pentru că exasperarea în societate este foarte mare. Odată ce vom scăpa de Liviu Dragnea și de această guvernare absolut incompetentă de marionete, vom putea să ne reîntoarcem pe direcția aceea pe care guvernarea anterioară așezase România și care a dat un fals sentiment de securitate și de siguranță. Pentru că una dintre explicațiile pe care eu le am despre ceea ce s-a întâmplat în România ultimilor doi ani a fost că, având guvernarea tehnocrată, decentă, credibilă, onestă, care a așezat România pe o direcție europeană, pe o direcție de creștere economică, pe o direcție pe care nu se mai furau bani publici și în care risipa a fost încetinită, că nu poți să spui că a fost eliminată, ei bine, toate aceste elemente care arătau că lucrurile sunt în regulă au creat în societate un fals sentiment de siguranță. Oamenii nu au mai ieșit la vot. PSD a venit cu acest program de guvernare cu cartonașe colorate, minunate, care promiteau raiul pe Pământ, oamenii au făcut greșeala să creadă și s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. A doua zi sau a doua lună după ce au preluat puterea, s-a dovedit că totul a fost o mare minciună, singurul subiect fiind atacul asupra justiției. România nu a fost guvernată în acești doi ani: nu ne-am certat pe spitale regionale, nu ne-am certat pe autostrăzi, nu ne-am certat pe reforma în educație sau pe metode de a susține antreprenoriatul. Toată lupta societății a fost pe justiție, pe problema personală a lui Liviu Dragnea. României i s-au furat doi ani de dezvoltare. Acesta e sentimentul din societate: că doi ani din dezvoltarea acestui stat au fost furați de problemele personale ale lui Liviu Dragnea, care nu a guvernat și nu s-a ocupat de nimic altceva decât de atacul pe justiție. 

Miza viitorului: întărirea Justiției 

USR are în programul de guvernare să repare toată această nenorocire pe legislație, care a fost impusă, și încă încearcă să fie impusă, de PSD. Întoarcerea la senzația de subordonare politică, de frică, de timorare și de amenințare a celor care practică justiția în România, a judecătorilor, a procurorilor este un lucru pe care nu poți să-l schimbi printr-o lege sau printr-o ordonanță de pe o zi pe alta, și efectul răului făcut este unul pe termen lung. Dovadă că reforma în Justiție a fost făcută în 2005 și abia peste niște ani lucrurile au început să funcționeze.

În condițiile actuale, perspectivele nu sunt îmbucurătoare pentru Justiția din România, dar miza pentru a repara această noapte neagră a democrației e cu atât mai mare. 

Putem aștepta până în 2020 să ne prăbușim și să intrăm și mai mult în groapă și în destabilizarea economică sau să facem lucrul acesta mai repede. Oricum ar fi, la următoarele alegeri oamenii vor trimite PSD acasă. Dar depinde de cât timp mai stai cu o cangrenă pe picior: te operezi în momentul în care a început să curgă puroiul sau aștepți să-ți mănânce și osul. 

Ne așteptăm la cel puțin 15% la europarlamentare

Predicțiile pentru europarlamentare sunt foarte optimiste. Cred că USR va avea un rezultat peste cel cu care a intrat în parlament, de 9%. Acum ne așteptăm la un rezultat de cel puțin 15%. USR a reușit să dovedească în acești doi ani faptul că are capacitatea de a fi altfel și partidul nou și proaspăt din politica românească. Și la referendumul pentru familie, am avut poziția corectă. Pentru alegerile europarlamentare, ne-am desemnat candidații prin alegeri interne, într-un adevărat festival al democrației. Orice coleg a putut să candideze. 5.000 de membri au votat. Practic, toți membrii au avut dreptul să voteze. Votul a fost transparent pe o platformă internațională de vot secret, securizată. Până la momentul rezultatului, nimeni nu a știut rezultatele, nu a putut să le influențeze. Nici eu, ca președinte al partidului, nu am avut niciun fel de acces, totul a fost democratic și transparent, cum e firesc să fie.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele