Alertă: pădurile ard în sobe!

45
9 minute de lectură

Tranziția de la încălzirea cu lemne la cea cu gaz, un vis (prea) îndepărtat

Foto: Getty Images / Guliver

Pădurile noastre ard! Nu, nu este un incendiu devastator, lemnele ard mocnit în sobele care încălzesc aproape toate locuințele de la sate și o mică parte a celor din oprașe. Consiliul Concurenței recomandă extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, astfel încât să se renunțe treptat la încălzirea cu lemne. O astfel de schimbare ar conduce la diminuarea poluării, la economisirea materiei prime prețioase care este lemnul și, implicit, la reducerea tăierilor ilegale, potrivit Consiliului Concurenței. Ce șanse are gazul, în epoca energiei verzi, să înlocuiască lemnul? Deocamdată mari, susține Ministerul Energiei, care estimează că gazele naturale vor rămâne combustibilul preferat pentru încălzire în mediul urban în România, cel puțin până în anul 2030.

90% din gospodăriile țărănești ard lemne

Înlocuirea lemnului cu gazul nu va fi rapidă. Tranziția s-ar face destul de lent, având în vedere că, potrivit datelor din Strategia energetică, aproximativ 90% din gospodăriile din mediul rural și circa 15% din mediul urban se încălzesc cu lemne. Cu toate acestea, în Strategia energetică 2019 – 2030, cu perspective până în 2050, se estimează că trecerea de la încălzirea pe lemne la cea pe gaze se va face în mod natural, având în vedere prețul tot mai ridicat al lemnului. Consiliul Concurenței a făcut recomandarea în urma unei analize pe piața lemnului de foc, care a relevat, printre altele, faptul că încălzirea cu gaze este mult mai ieftină. „Astfel, randamentul de transformare a lemnului de foc în energie termică pentru sobe uzuale este, în general, foarte scăzut, respectiv între 20-40%, în timp ce randamentul de transformare a energiei electrice și a gazului metan în energie termică ajunge la 99%. Costul pentru obținerea unei gigacalorii folosind lemnul de foc variază între 200 și 349 de lei, în timp ce costul pentru gaz metan este între 169,3 – 178,7 lei, în situația unor instalații pentru obținerea energiei termice utilizate, în general, de către populație”, potrivit Consiliului Concurenței. Astfel, lemnul de foc este o materie primă scumpă, utilizată preponderent în sobe ineficiente, poluante, încălzirea locuinței fiind de obicei parțială, iar confortul termic, redus. Înlocuirea dispozitivelor de încălzire cu unele mai eficiente ar putea constitui o primă etapă a procesului de diminuare a cantității de lemn de foc, utilizată pentru încălzire. Aceasta, în condițiile în care lemnul de foc este principala sursă de încălzire în România, numărul gospodăriilor care utilizează lemnul de foc ca mijloc de încălzire fiind de 3,415 milioane, respectiv 45,71% din totalul gospodăriilor înregistrate la nivel național, conform datelor Institutului Național pentru Statistică.

Lemnul s-a scumpit cu 50%

Consumul de lemn de foc este influențat de dimensiunile locuinței, de condițiile meteorologice, de randamentul instalației de încălzire, precum și de gradul de izolație termică al gospodăriei. În plus, în ultimii ani, prețul lemnului de foc a crescut semnificativ, ca urmare a disfuncționalităților din piață. Astfel, cererea de masă lemnoasă cu destinația lemn de foc a fost mai mare decât oferta, în perioada august 2016 – august 2018, ceea ce a condus la creșteri semnificative ale prețurilor și la disfuncționalități în aprovizionarea populației cu lemn de foc, a constatat Consiliul Concurenței, după ce a analizat piața lemnului de foc din județele Brașov, Brăila, Ialomița și Hunedoara. Astfel, deși cantitatea de lemn de foc comercializată la nivelul celor patru județe a crescut de la 163.583 metri cubi la 235.977 metri cubi, respectiv cu 44,25%, aceasta nu a acoperit necesarul și, drept urmare, prețul lemnului de foc a înregistrat o creștere de peste 50%. Disfuncționalitățile în aprovizionarea cu lemn de foc au determinat populația să achiziționeze lemn de lucru, mai scump, direct sau prin intermediari, schimbându-i destinația în lemn de foc, privând astfel industria specifică de resursa necesară. „Cu privire la masa lemnoasă recoltată ilegal, există dificultăți ca aceasta să fie integrată în industrie având în vedere obligațiile în vigoare privind trasabilitatea, fiind mult mai ușor ca aceasta să fie utilizată ca lemn de foc. Prețul lemnului de foc este influențat de operațiunile de tăiere, de prelucrare, de transport, de depozitare, precum și de alte elemente, precum specia, gradul de uscare etc.”, precizează Consiliul Concurenței. La nivelul lunii august 2018, pentru cele patru județe analizate, prețurile medii pentru lemnul de foc erau de 220 lei/tonă la producătorii de masă lemnoasă, de 300-450 lei/tonă în depozitele comercianților și de 600-650 lei/tonă în rețelele de bricolaj. Dintre cele patru județe, cel mai mic preț mediu de comercializare a lemnului de foc se înregistrează în județul Brăila, județ care deține mici suprafețe împădurite, dar cei doi producători locali își comercializează produsele, cu precădere, direct la locul recoltării lemnului (fasonat la cioată). În același timp, cel mai mare preț mediu se înregistrează în județul Ialomița, un județ care, de asemenea, deține suprafețe împădurite mici, iar unicul producător de masă lemnoasă pentru foc (Direcția Silvică Ialomița) își comercializează produsele, cu precădere, din depozit. În județele Hunedoara și Brașov, având suprafețe împădurite mari și medii, își desfășoară activitatea mai mulți producători care comercializează lemnul de foc atât la locul recoltării, cât și la drum auto și din depozite, iar prețul variază în funcție de modul în care lemnul este pus în vânzare.

Locuințele noi, conectate la gaze

Foto: Agerpres

Numărul centralelor termice individuale pe bază de gaze naturale a crescut considerabil în popularitate în ultimii 20 de ani, fiind preferate de proprietarii gospodăriilor rămase fără încălzire centralizată, fie după falimentul Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie (SACET) la care erau branșate, fie prin debranșare voluntară. De asemenea, o bună parte a locuințelor noi, atât case, cât și blocuri de locuințe, aleg centrala termică pe bază de gaze naturale.În prezent, în România există mai mult de 2,2 mil. gospodării cu centrale termice individuale, majoritatea, în mediul urban. „Deși astfel de centrale pot asigura fără probleme confortul termic al întregii locuințe în sezonul rece, o parte a gospodăriilor optează pentru încălzirea parțială a locuinței, din rațiuni economice – în special cele cu locuințe individuale, unde costurile cu încălzirea sunt mai mari. Gospodăriile ce utilizează gaze naturale pentru încălzire, dar care nu dețin centrale termice individuale, dispun fie de convectoare pe bază de gaze naturale, fie de sobe tradiționale de teracotă. În mediul urban și semiurban, o practică obișnuită este utilizarea, în paralel, a gazelor naturale și a lemnului de foc în sobele de teracotă. Peste 250.000 de gospodării folosesc astfel de instalații de încălzire. Majoritatea locuințelor noi, care urmează a fi construite până în 2030, vor adopta gazele naturale pentru încălzire, în defavoarea SACET, a biomasei și a energiei electrice (pompe de căldură). În plus, o parte a locuințelor existente urmează să treacă de la SACET sau încălzirea pe bază de lemn de foc la încălzirea pe bază de gaze naturale. Tranziția este de așteptat să aibă loc în special în mediul urban și semiurban, cu acces la rețeaua de distribuție a gazelor naturale, chiar dacă va continua extinderea rețelei și în mediul rural.În anul 2030, proiecțiile arată că aproape 3,2 mil. gospodării vor utiliza în principal gaze naturale pentru încălzire. Consumul total de gaze naturale pentru încălzirea directă a locuințelor este de așteptat să crească ușor în următorii ani, influențat de factori cum sunt creșterea numărului de locuințe ce utilizează în principal gaze naturale pentru încălzire, cu 700.000, creșterea confortului termic în locuințele încălzite cu gaze naturale, concomitent cu creșterea nivelului de trai sau scăderea consumului prin creșterea eficienței energetice a locuințelor, determinată inclusiv de liberalizarea prețului la gaze naturale și de creșterea treptată a prețului pe piețele internaționale. Prețul gazelor naturale pentru gospodării este de așteptat să crească de la 42 €/MWh în prezent la 55 €/MWh în 2030.” Modelarea prevede o creștere a nivelului de trai al gospodăriilor într-un ritm cel puțin egal cu cel al creșterii prețurilor, astfel încât nivelul general de sărăcie energetică nu va crește din pricina prețului gazelor naturale. Cererea de lemn de foc va intra pe o pantă descendentă și ca efect al izolării termice a locuințelor din mediul rural. Un număr tot mai mare de gospodării, în special locuințe noi, vor adopta instalații eficiente de încălzire pe bază de biomasă, cu ardere completă și fără emisii poluante. Această tranziție către forme de încălzire mai eficiente și mai ecologice, cu biomasă, se va face simțită tot mai puternic în următorii ani și va continua și după 2030”, se arată în strategia energetică. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele