”Aliatul” vietnamez, salvarea construcțiilor și impulsul PIB-ului

Pentru a-și susține creșterea economică de 5,5% și veniturile bugetare preconizate, guvernul va investi mult în sectorul construcțiilor (în special în infrastructură), fapt îmbucurător, am spune. Dar întârzierea adoptării bugetului pentru 2019 și lipsa de personal calificat din construcții ar putea da peste cap planurile administrației.

Scenariul de expansiune economică ce fundamentează construcția bugetară prevede un nivel de creștere a PIB-ului României cu 5,5%, în 2019. Valoarea PIB real aferentă acestui an (de 5,5%) avută în vedere de specialiștii de la Finanțe ar putea fi însă mult prea optimistă în raport cu condițiile pieței. Astfel, analiștii economici din cadrul Consiliului Fiscal califică menținerea ipotezei de accelerare a creșterii economice reale la 5,5% în 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil între 4 și 4,5% în 2018), în varianta de proiecție a cadrului macroeconomic elaborată ulterior adoptării OUG nr. 114/2018, „drept surprinzătoare și nejustificată”.

„Un buget care pleacă de la foarte multe ipoteze de lucru discutabile. Aici mă refer la rata inflaţiei prevăzută pentru acest an (am avut un record de inflaţie între ţările UE), la procentul-record (şi suma) ce ar trebui colectat de ANAF (în condiţiile în care în 2018 abia dacă am reuşit să colectăm cu 1,6% mai multe venituri fiscale) şi la creşterea economică extraordinar de optimistă (în condiţiile în care în Germania vedem o încetinire clară a economiei, la nivel global se vorbeşte de o diminuare a creşterii economice faţă de anul anterior)”, explică și Cristian Păun, profesor la ASE București.

„Nu cred că vom atinge nivelul propus de guvern, de 5,5% creştere economică”, este și părerea lui Florin Jianu, președintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). „Bugetul de stat pentru anul 2019 este fragil şi dezechilibrat, fiind construit pe himere, pe credite angajament, la fel ca anul trecut, ceea ce înseamnă că, de fapt, mutăm plăţile de la un an la altul, fără să ne uităm cine va trebui să plătească la final”, avertiza Florin Jianu.

Totodată, prognozele analiștilor economici internaționali indică o creștere a PIB-ului României cuprinsă între 2,7% și 3,5%, pentru anul curent.

Un optimism de 4 miliarde de euro

De asemenea, recent, Comisia Europeană își publica prognoza de iarnă cu privire la evoluția economiilor UE28 pentru anii 2019 și 2020. Pentru România, aceasta prevede o creștere economică de 3,8% în 2019 și de 3,6% în 2020%. „Boomul economic care a început în România în 2017 s-a dezumflat, în parte, în 2018. Creșterea PIB real a scăzut de la 7%, în 2017, la 4,3%, în primele trei trimestre ale anului 2018 (valoare anualizată). Pentru întregul an 2018, se estimează că aceasta se va situa la un nivel de 4%. Scăderea ritmului de expansiune a economiei românești are drept cauză ritmul mai scăzut de creștere a consumului, în condițiile atenuării efectului reducerii de taxe din 2017 și ale erodării veniturilor nete disponibile, prin inflație. Cu toate acestea, creșterea consumului privat este în continuare solidă, ca urmare a presiunilor de pe piața muncii și a salariilor în creștere. (…) PIB-ul real se așteaptă să scadă la 3,8% în 2019 și la 3,6% în 2020. Motoarele creșterii sunt de așteptat să rămână nemodificate, consumul privat fiind în continuare principalul factor de expansiune a economiei. Evoluția investițiilor în 2019 va depinde în mare măsură de impactul politicilor fiscale introduse în decembrie 2018, ce au produs îngrijorare în ceea ce privește sectorul bancar, al energiei și al telecomunicațiilor. Contribuția exporturilor nete este de așteptat să rămână negativă, dar în scădere progresivă în anii 2019 și 2020”, se arată în prognoza Comisiei.

Prin urmare, diferența între rezultatele la care se așteaptă guvernul în privința economiei românești și cele ale Comisiei Europene este de 1,7% sau de circa 4 miliarde de euro (aproximativ 18 miliarde de lei) în valoare nominală, dacă ne raportăm la un PIB nominal de circa 1.000 de miliarde de lei. Un optimism de 4 miliarde de euro, am putea spune. De unde vine el?

Pariu pe infrastructură

Studiind bugetul publicat de Ministerul Finanțelor și documentele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, vom observa că „optimismul” debordant al guvernului în materie de creștere economică are în principal un singur „pilon” pentru anul 2019, sectorul construcțiilor și mai exact domeniul infrastructurii mari, dar și pe cel al renovării/construirii de grădinițe și stațiuni balneare.

În anii anteriori domeniul înregistra de la an la an scăderi (-0,9% în 2017 și -0,3% în 2018), ceea ce pune sub semnul întrebării ipoteza estimării oficiale, de creștere cu 7,2% în 2019.

Mai mult în perioada 2019-2022, conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), sectorul construcțiilor va crește cu 33,9%, urmând să atingă un volum valoric al activității de aproape 12 miliarde de euro în 2022, nivel care nu a mai fost atins în niciunul dintre ultimii zece ani. În 2008, ultimul an anterior crizei, volumul afacerilor sectorului era de 15,3 miliarde de euro, aproape dublu față de 2018, deci sectorul nu și-a revenit din criză și e greu de crezut într-un reviriment spectaculos.

„Ponderea în PIB a sectorului construcțiilor,  în 2017, a scăzut la 4,6 %, în condițiile în care potențialul sectorului este de cca 8-9 %”, arăta un comunicat de presă al ARACO (Asociația Română a Antreprenorilor din Construcţii).

Că domeniul va reprezenta o prioritate pentru Executiv se arată și în preambulul OUG 114/2018, unde negru pe alb se menționează că „prin acordul încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții se declară sectorul construcțiilor sector prioritar, de importanță națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019”. În plus „sectorul construcțiilor reprezintă unul din domeniile prioritare pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Programul de Guvernare, ținând cont că activitatea de construcții este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiții publice și private și având în vedere că în ultimii ani sectorul construcțiilor s-a confruntat cu dificultăți legate de asigurarea cu forță de muncă specializată și de o concurență neloială”.

Realizarea unor astfel de creșteri nu ar fi imposibilă, având în vedere că o serie de proiecte mari de infrastructură urmează a fi demarate.

Investiţiile publice reprezintau, chiar şi într-un an (2017) 66% din PIB-ul generat de construcţii, astfel că o creștere a acestor investiții ar putea genera activitate în domeniu, într-un mod care să aducă un 1,7% la creșterea PIB. 2017 a fost un an bun pentru sectorul rezidenţial, care a crescut cu 70%, dar foarte slab pentru cel public, care a scăzut cu 9,5%.

În 2015, ultimul an în care piaţa construcțiilor din România a înregistrat creștere, a beneficiat şi de un puternic aport al investiţiilor publice. PIB-ul total rezultat din construcții în 2015 a fost de 7,4% în total PIB, în contextul unor investiții de 41,3 miliarde de lei. În 2017, când investițiile publice s-au cifrat la doar 26,7 miliarde de lei (un pic mai mult de jumătate față de 2015), ponderea construcțiilor în PIB a fost de doar 4,6%. Acum, guvernul promite investiții de 46 de miliarde de lei şi vorbeşte de 136 de proiecte de investiţii (114 la Ministerul Transporturilor), fără să se spună care dintre ele se finalizează anul acesta sau care încep (există și câteva ministere care fie nu au niciun proiect de investiţii – Ministerul Educaţiei – fie au doar câteva – Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice 4 proiecte, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale unul singur).

Totuși, întârzierile în elaborarea bugetului de stat pentru anul în curs vor trena investiţiile, cel puţin câteva luni de acum înainte. De asemenea, o serie de necunoscute legate de proiecte (care vor fi finalizate, care încep) vor face să existe întârzieri și mai mari în lansarea acestora (antreprenorii au nevoie de timp să se pregătească pentru a participa la ele și să-și mobilizeze resursele necesare).

Forța de muncă, marea provocare

Investițiile publice mari, preconizate, nu vor fi însă numai „lapte și miere” pentru toate firmele din construcții. OUG 114/2018, care vine cu o serie de noutăți în domeniul salarizării personalului din construcții, va duce la ieșirea unor firme de pe piață. Un antreprenor din domeniu arăta că măsurile guvernului adoptate în decembrie îi măresc cheltuielile salariale cu 40%, în condițiile în care îi va fi extrem de greu sau imposibil chiar să renegocieze proiecte pe care le-a semnat în ultima perioadă sau proiecte care se întindeau pe 2-3 ani și care au fost negociate cu mult timp în urmă. În aceste condiții, respectivul antreprenor spunea că va ieși în pierdere.

„În momentul în care au semnat contractele respective, antreprenorii şi-au făcut calcule pe salariile de la acea vreme şi acum sunt puşi în situaţia de a da salarii mărite, ceea ce ar putea să îi conducă la pierderi sau, în cazuri extreme, la insolvenţă şi chiar la faliment”, arăta doctorul în economie Radu Zilișteanu.

Ieșirea de pe piață a unor firme mici și mijlocii ar putea să direcționeze lucrătorii din construcții, rămași pe drumuri, către firmele mari abonate la investițiile publice. Sau poate nu.

Misterele cifrelor – Conform datelor CNSP, valoarea cifrei de afaceri din sectorului construcțiilor este de 5,8% din PIB-ul estimat la 218,9 miliarde euro. Adică o valoare de 12,7 miliarde de euro în 2019. În 2018 la o pondere de 5,6% din PIB-ul estimat la 204,1 miliarde de euro, valoarea cifrei de afaceri din sectorului construcțiilor este de 11,4 miliarde euro. Rezultă o diferență de 1,3 miliarde de euro creștere în 2019 dacă ne raportăm strict la cifrele CNSP sau una de 3,7 miliarde de euro, dacă avem în vedere estimările ARACO ce indică o cifră de afaceri realizată în domeniu de doar 8 miliarde de euro. Raportând aceste ultime două cifre la PIB-ul estimat pentru 2018, de 204,1 miliarde euro am obține o contribuție a sectorului construcțiilor la creșterea PIB (cele 5,5% prognozate) de 0,64%, respectiv 1,81%. Adică, în varianta raportării la rezultatele comunicate de constructori, exact ”creșterea lipsă” comparativ cu prognoza Comisiei Europene. De menționat că CNSP, în cadrul aceluiași document prevede doar o contribuție de 0,4  procente a secotului construcțiilor la cele 5,5 procente creștere prognozată pentru  2019.

De fapt, cea mai mare provocare pentru sectorul construcțiilor, deci și pentru Guvernul care a pariat pe domeniu pentru a-și susține creșterea economică și, implicit, pe veniturile bugetare, este forța de muncă. Este foarte greu pentru companii să găsească muncitori calificați. Un salariu de 3.000 de lei, precum cel promis prin ordonanță, i-ar putea face pe mulți români să revină în ţară, dar probabil că nu şi pe cei din construcții, având în vedere că în țările unde aceștia au plecat, Italia, Spania, Grecia, Germania, Franţa şi Anglia, un salariu mediu în construcţii este în jur de 1.500-2.500 de euro sau lire sterline. Un astfel de nivel de salarizare le permite acestora să pună deoparte lunar între 500 și 1.000 de euro lunar, venit suplimentar pe care nu-l pot obține și în România.

O variantă de „avarie” este relaxarea intrării pe piața românească a asiaticilor din țări cu venituri mici (Vietnam, Nepal etc.).

Venitul mediu brut pe salariat a fost în 2017 de 512 euro/lună, în creștere cu 6,44% față de 2016, în timp ce productivitatea medie anuală a fost de 23.047 euro/salariat, în declin cu 7,3% față de 2016.

„Creșterea” optimistă poate proveni și din greșeli

La realizarea creșterii economice de 5,5% vor mai contribui industria, și serviciile. Industria va crește cu 5,4% față de anul trecut, iar cu 5,9%, conform estimărilor Comisiei de Prognoză. Problema pe care analiștii economici o aduc în discuție, atunci când se uită la creșterea economică a României, este legată și de performanța acestor domenii, în condițiile în care se preconizează o încetinire a economiilor din zona euro și o restrângere a ritmului de creștere a schimburilor comerciale, la nivel global.

„Scenariul de expansiune economică apare drept «excesiv de optimist» față de evaluările similare ale altor instituții, mai ales în contextul încetinirii preconizate a economiei zonei euro (ultimele date disponibile indicând că balanța riscurilor este înclinată înspre o încetinire mai rapidă decât se anticipa) și probabilității în creștere de încheiere a fazei expansioniste a ciclului economic la nivel global”, consideră analiștii economici din cadrul Consiliului Fiscal. În plus adoptarea „intempestivă” a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare și taxarea suplimentară din sectoarele energetic și comunicații), „va amplifica riscurile externe legate de reducerea ritmului creșterii economice”, atrăgea atenția Consiliul Fiscal.

În aceste condiții, cifrele optimiste pentru industrie și servicii s-ar putea explica prin efectul de antrenare, pe care sectorul construcțiilor l-ar avea pentru restul economiei (industria de echipamente, de materiale de construcții, metalurgică, sectorul transporturilor etc.). Dar o parte din optimism ar putea proveni, din păcate, și dintr-o serie de erori legate de prognozele cu privire la evoluția partenerilor comerciali ai României. Spre exemplu, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estima o creștere de 2% a economiei Germaniei, principalul partener economic al României din UE. Or, ultimele estimări ale CE cu privire la evoluția PIB-ului real german indică doar creșteri de 1,1% pentru 2019 și de 1,7% pentru 2020.

De asemenea, există și alte semne de întrebare cu privire la prognozarea corectă a unor indicatori de către CNSP, preluată de guvern.

Estimările avansate de Comisia de Prognoză sunt contradictorii. Astfel CNSP estima inițial o creștere a PIB-ului României pentru 2018 cu 6,1%. A doua rectificare a bugetului din vara anului trecut a mers pe o creștere a PIB cu 5,5%, condiderată de analiști ca fiind prea optimistă. Ultimele estimări, încă neconfirmate de institutul de statistică indică o creștere a PIB cu 4,5% în anul trceut. Luând în considerare estimările CNSP pentru 2019 și ale industriei pentru 2018 ar rezulta o creștere în sector de 3,7 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 1,7 puncte procentuale contribuție la creșterea PIB.

Nici la capitolul curs de schimb, estimarea nu pare a sta prea bine. Pentru 2019, CNSP prognozează un curs mediu de schimb de 4,62 lei pentru un euro, estimare considerată de analiști ca fiind optimistă.

Comentarii