America desfășoară un nou arsenal economic pentru a-și afirma puterea

    Faptul este contraproductiv și periculos.

    254
    WASHINGTON, DC - JUNE 02: U.S. President Donald Trump talks to the media before he departs the White House on June 02, 2019 in Washington, DC. The president and First Lady Melania Trump will be guests of the Queen and attend a ceremony in Portsmouth to mark 75 years since the D-Day landings. (Photo by Tasos Katopodis/Getty Images)

    Arme de perturbare în masă

    Ediția tipărită / Lideri

    6 iunie 2019

    CÂND DONALD TRUMP a ajuns la Biroul Oval, a promis să refacă puterea Americii. Metoda sa s-a dovedit a fi o adevărată militarizare a instrumentelor economice. Lumea poate vedea acum forța teribilă pe care o poate proiecta o superputere atunci când nu este constrânsă de reguli sau de aliați. În 30 mai, președintele a amenințat cu tarife paralizante împotriva Mexicului, după o dispută legată de imigrație. Piețele s-au clătinat, iar o delegație mexicană s-a repezit la Washington să ceară pace. O zi mai târziu, au fost anulate regulile comerciale preferențiale pentru India. Guvernul său, îndeobște macho, nu s-a opus și a promis să păstreze „legături puternice”. China se va confrunta, curând, cu o escaladare a prețurilor, iar gigantul său high-tech, Huawei, a fost izolat de furnizorii săi americani. Liderii autocrați ai acestei țări sunt furioși, dar în 2 iunie, ei au insistat că încă doresc „dialog și consultări”. Un embargo mai dur împotriva Iranului, impus în ciuda obiecțiilor europene, sugrumă economia acestuia.

    Președintele Trump privește scena aceasta, desigur, cu satisfacție. America nu mai este percepută ca atare de nimeni. Dușmanii și prietenii săi știu că este pregătită să dezlănțuie un arsenal economic pentru a-și proteja interesele naționale. America desfășoară o tactică nouă – o politică riscantă, în stil poker – și noi arme, care îi cultivă rolul de centru nervos al economiei globale, pentru a bloca fluxul de mărfuri, date, idei și bani peste granițe. Această viziune hipertrofiată a unei superputeri din secolul al XXI-lea poate fi seducătoare pentru unii. Dar ea ar putea declanșa o criză și ar putea eroda cel mai de preț activ al Americii – legitimitatea ei.

    S-ar putea crede că puterea Americii vine de la cele 11 nave portavion ale sale, de la cele 6.500 de focoase nucleare și de la rolul său de ancoră în cadrul FMI. Ea este însă și nodul central în rețeaua care stă la baza globalizării. Această încrengătură de firme, idei și standarde reflectă și amplifică bravura americană. Deși include mărfuri comercializate prin lanțuri de aprovizionare, ea este, în principal, intangibilă. America găzduiește sau controlează 50% din lățimea de bandă transfrontalieră a lumii, din capitalul de investiții, din sistemele de telefonie, din principalele universități și active ale fondurilor de management. Aproximativ 88% dintre tranzacțiile valutare folosesc dolarii. Pe întreaga planetă este normal să utilizezi carduri Visa, să facturezi exporturile în dolari, să dormi lângă un aparat cu un chip Qualcomm, să te uiți la Netflix și să lucrezi la o firmă în care investește BlackRock.

    Străinii acceptă toate acestea, întrucât, când trag linie, ies mai bine la socoteală. Poate că ei nu stabilesc regulile jocului, dar au acces la piețele americane și la tratament corect alături de firmele americane. Globalizarea și tehnologia au făcut ca această rețea să devină mai puternică, deși cota Americii din PIB-ul mondial a scăzut, de la 38% în 1969, la 24% în prezent. China nu poate concura încă, deși economia ei se apropie, ca mărime, de cea a Americii.

    În ciuda acestor lucruri, Trump și consilierii săi sunt convinși că ordinea mondială este aliată împotriva Americii, arătând cu degetul spre industria grea și spre deficitul comercial. Și, în loc să copieze tacticile relativ moderate ale ultimului conflict comercial cu Japonia, din anii ʼ80, ei au redefinit modul de funcționare a naționalismului economic.

    În primul rând, în loc să folosească tarife ca instrument pentru obținerea unor concesii economice specifice, ele sunt desfășurate continuu pentru a crea un climat de instabilitate cu partenerii comerciali ai Americii. Obiectivul noilor tarife impuse Mexicului – mai puțini imigranți care să traverseze Rio Grande – nu are  nimic de-a face cu comerțul. Și ele încalcă spiritul USMCA, un nou acord de comerț liber semnat de Casa Albă cu doar șase luni în urmă, care va înlocui NAFTA (Congresul nu l-a ratificat încă). Pe lângă aceste dispute mari, există și un baraj constant de activități minore. Oficialii se ceartă în privința mașinilor de spălat străine și a importurilor de cherestea de rășinoase canadiene.

    MEXICO CITY, MEXICO - JUNE 07: A view of Export freight containers with Mexican produced goods ready to be shipped to the US in the Pantaco customs complex on June 7, 2019 in Mexico City, Mexico. President Donald Trump's threatened to impose a 5-percent tariff on all imports to the United States if Mexico does not do more to restrict migrants from Central America from coming to the U.S. (Photo by Hector Vivas/Getty Images)

    În al doilea rând, amploarea activității s-a extins dincolo de mărfurile fizice, militarizând rețeaua Americii. Dușmani declarați, precum Iranul și Venezuela, se confruntă cu sancțiuni mai dure – anul trecut, la lista de sancțiuni a fost adăugată o cifră record de 1.500 de persoane, firme și nave. Restul lumii se confruntă cu un nou regim pentru high-tech și finanțe. Un ordin executiv interzice tranzacțiile cu semiconductori și software de către adversarii străini, iar o lege adoptată anul trecut, cunoscută sub nunele de FIRRMA, controlează investițiile străine în Silicon Valley. Efectul este paralizant – așa cum au descoperit, repede, anul trecut, două firme, ZTE și Rusal.

    Astfel de instrumente erau rezervate, odinioară, pentru vremurile de război: tehnicile legale folosite pentru supravegherea sistemului de plăți au fost dezvoltate pentru a vâna al-Qaeda. Acum, în lumea high-tech a fost declarată o nouă „stare de urgență națională”. Rămâne la latitudinea oficialilor să definească ce este o amenințare. Deși ei bumbăcesc adesea firme specifice, cum este Huawei, alții fug și ei speriați. Dacă ai o companie globală, poți fi sigur că clienții tăi chinezi nu vor fi puși în curând pe lista neagră?

    Pagubele pentru economia americană au fost înșelător de mici până acum. Tarifele provoacă agonie în centre de export, precum Nordul Mexicului, dar, chiar dacă Trump va impune toate tarifele cu care amenință, taxa pe importuri va fi de doar circa 1% din PIB-ul Americii. Cotele sale în sondajele de opinie din țară s-au menținut, deși s-au prăbușit în exterior. Oficialii săi cred că experimentul de militarizare a rețelei economice a Americii abia începe.

    De fapt, nota de plată crește. America ar fi putut să pună laolaltă o coaliție globală ca să facă presiuni asupra Chinei pentru a-și reforma economia, dar ea a irosit acum o bunăvoință prețioasă. Aliații în căutare de noi acorduri comerciale cu America, inclusiv cu Marea Britanie post-Brexit, se vor îngrijora că un mesaj prezidențial pe Tweeter le-ar putea rezilia după ce au fost semnate. A început răspunsul cu aceeași monedă. China a început propria sa listă neagră de firme străine. Iar riscul unei greșeli stupide, care să genereze panică financiară, este mare. Imaginați-vă ce ar fi dacă America ar interzice comerțul cu 1 trilion de dolari de acțiuni chinezești la New York sau dacă ar interzice băncile străine.

    Pe termen lung, este amenințată rețeaua condusă de America. Există semne de revoltă – din cei 35 de aliați militari europeni și asiatici ai Americii, doar trei au fost de acord, până acum, să interzică Huawei. Se vor accelera eforturile de a construi o infrastructură globală rivală. China își creează propriile tribunale pentru a rezolva disputele comerciale cu străinii. Europa experimentează construirea unui nou sistem de plăți, ca să evite sancțiunile împotriva Iranului, care ar putea fi folosite, cu timpul, în altă parte. China și, în cele din urmă, India, vor dori să pună capăt dependenței de semiconductorii din Silicon Valley. Trump are dreptate că rețeaua Americii îi dă o putere vastă. Vor trece decenii și va costa o avere să fie înlocuită. Dar dacă abuzezi de ea, o vei pierde, în cele din urmă.

    Acest articol a apărut în secțiunea Lideri din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Arme de perturbare în masă”

    LĂSAȚI UN COMENTARIU

    Comentariul:
    Introduceți numele