America e pe cale să piardă bătălia împotriva corupției în Europa de Est

Mopul murdar

68
8 minute de lectură

Donald Trump a distrus-o

Foto: Agerpres / EPA

DIPLOMAȚII, care au depus mărturie în fața Congresului în ultimele două săptămâni, au subliniat un element fundamental legat de ancheta privind suspendarea lui Donald Trump: ea provine din lupta Americii împotriva corupției în Europa de Est. Mai întâi, George Kent, un oficial de la Departamentul de Stat, a explicat că, după revoluția Ucrainei din 2014, America a considerat corupția ca pe un instrument vital al influenței rusești. Promovarea statului de drept, a spus Kent, nu a fost doar din grija față de drepturile omului, ci un element central al politicii de securitate a Americii.

Apoi, Marie Yovanovitch, o fostă ambasadoare în Ucraina, a povestit cum personaje legate de oligarhii ucraineni l-au convins pe președintele Trump să o înlăture. Premiul pe care îl dorea Trump, anunțul că Ucraina îl anchetează pe fiul rivalului său electoral, fostul vice-președinte, Joe Biden, era legat de rolul-fanion jucat de Biden în privința preocupărilor legate de statul de drept în Europa de Est. America încercase să se lupte împotriva corupției în Ucraina, iar corupția din Ucraina a ripostat.

Efortul Americii de a combate corupția din Europa Centrală și de Est este acum în pericol. Administrația Trump i-a dat doar un sprijin intermitent. Între timp, ancheta de suspendare a președintelui subliniază un comportament în America asemănător practicilor pe care le condamnă în altă parte. Daunele sunt „incalculabile”, spune un înalt diplomat de la Departamentul de Stat (și un vechi republican). „Vor trebui să treacă decenii pentru a ne reclădi credibilitatea. Ceea ce văd alte țări în această Casă Albă este tot ceea ce am condamnat noi.”

Este mare păcat. Activiștii anticorupție din fostele țări comuniste s-au bazat pe sprijinul american după încetarea războiului rece. Asistența americană a susținut mass-media investigativă independentă, a pregătit judecători și procurori și a contribuit la crearea unor registre transparente pentru achizițiile guvernamentale. Bugetul Departamentului de Stat pentru Europa și Eurasia (de 615 milioane de dolari anul trecut) este o gură de oxigen pentru organizațiile societății civile. În Ucraina, România, Moldova, America i-a sprijinit pe politicienii reformatori, atunci când au fost atacați de oligarhi. În Polonia și Ungaria, a sprijinit judecătorii independenți, când partidele de guvernământ au încercat să își subordoneze tribunalele.

La începutul acestui deceniu, când relațiile cu Rusia s-au deteriorat, agențiile americane de spionaj au tras semnalul de alarmă privind fluxurile rusești de spălare de bani. „Corupția a fost folosită ca instrument de șantaj de către actori externi, dar ea era și un putregai, care rodea membrii NATO și UE din interior”, spune Victoria Nuland, o arhitectă a acestei politici sub administrația Obama. Biden a început să viziteze Europa Centrală și de Est pentru a sublinia că America vede acum în corupție o problemă de securitate națională.

„Am simțit mereu că avem sprijinul ambasadei Statelor Unite”, spune Cristian Ghinea, un activist anticorupție român și membru al Parlamentului European. America și UE au sprijinit-o pe dura procuroare anticorupție a României, atunci când a fost supusă atacurilor. În Bulgaria, presiunea americană a ajutat în repetate rânduri la protejarea organizațiilor societății civile de represaliile guvernului.

Foto: Wikimedia

Accentul pus de America pe lupta împotriva corupției a început să slăbească în 2017, când A. Wess Mitchell a preluat responsabilitatea politicii Departamentului de Stat în Europa de Est. El credea că criticile aduse de America împotriva corupției o afectează din punct de vedere diplomatic, împingând țări precum Ungaria, România și Bulgaria mai aproape de Rusia. Mitchell a demisionat la începutul acestui an. Deși mulți ambasadori încă promovează politici anticorupție, ei nu mai pot fi siguri că au sprijinul Casei Albe.

În loc să sprijine pozițiile  anticorupție ale ambasadelor sale, administrația Trump le-a subminat uneori. Faptul că Trump a rechemat-o pe Yovanovitch (și faptul că Mike Pompeo, șeful Departamentului de Stat, nu a apărat-o) a avut un efect năucitor asupra diplomaților. Bill Taylor, care a înlocuit-o pe Yovanovitch ca ambasador, a depus mărturie legat de un „al doilea plan” de diplomație, în care cei cu relații personale cu Trump (cum este avocatul său, Rudy Giuliani) au pus pe linie moartă procesul oficial de luare a deciziilor politice guvernamentale.

O diviziune similară s-a produs în Ungaria, unde ambasadorul numit politic de Trump (un mare donator din campanie) a aranjat o vizită la Casa Albă a prim-ministrului Viktor Orban. Asta a trecut peste obiecțiile oficialilor, care voiau să țină la distanță guvernul corupt și prietenos cu Rusia al lui Orban.

În Ucraina, reformatorii anticorupție pe care America i-a sprijinit ani de zile au devenit pagube colaterale în drama suspendării. Apărătorii lui Trump au readus la lumina zilei alegații nefondate împotriva AntAC, un renumit grup pentru statul de drept, care fuseseră inițial fabricate de oficialii ucraineni pe care grupul îi acuza de corupție. Boții pro-Trump de pe rețelele sociale au împrăștiat teorii ale conspirației despre Daria Kaleniuk, directoarea grupului. „Este prima dată când am fost loviți de o campanie de denigrare atât de bine organizată, din America. Suntem obișnuiți ca astea să vină de la cleptocraţii de aici, din Ucraina,” spune Kaleniuk.

Conflictul legat de suspendare ar putea să îi afecteze și pe procurorii anticorupție independenți, cum sunt cei din România, care depind pentru informații de cooperarea cu agențiile de informații americane. Aceste agenții vor fi mai puțin gata să împărtășească informații, dacă nu cred că celui de la Casa Albă le pasă despre această problemă. Activiștii anticorupție spun că nu îi pasă; ei au învățat să își formuleze cererile ca pe eforturi de a-i proteja pe investitorii americani. „Cuvinte ca «domnia legii», înțelegem acum, nu deschid nicio ușă la această administrație”, spune Melissa Hooper, de la Human Rights First, un grup american de advocacy.

Sub Obama, mesajele legate de buget trimise la Congres descriau asistența externă pentru „întărirea statului de drept și măsuri anticorupție” în Europa, ca făcând parte din strategia Americii de contracarare a agresiunii ruse. În ultimul mesaj legat de buget al lui Trump, cuvântul „corupție” nu apare în legătură cu Rusia. USAID încă oferă granturi pentru programe pe statul de drept. Dar administrația a încercat să îi taie bugetele în fiecare an. Pentru 2020, administrația a cerut ca asistența non-militară pentru Ucraina să se reducă de la 250 de milioane de dolari, la 145 de milioane de dolari, iar pentru Moldova, de la 52 de milioane de dolari, la 18 milioane de dolari. Până acum, Congresul a menținut asistența la nivelul superior, iar activiștii anticorupție din regiune spun că ambasadele americane îi sprijină încă.

În alte locuri, America este pur și simplu o parte mai puțin importantă din poveste. În Slovacia, unde o uriașă mișcare anticorupție a răsturnat establishmentul politic anul trecut, americanii „nu au fost atât de importanți”, spune Miroslav Beblavy, un parlamentar dintr-un partid anticorupție. Relațiile au fost dominate de decizia Slovaciei din august de a cumpăra avioane de luptă F-16 americane, Într-adevăr, multe țări din regiune cumpără echipament american. România și Bulgaria au cumpărat recent F-16. Ele ar fi încântate ca relațiile să se întoarcă la o bază mai tranzacțională, cu mai puține întrebări jenante. „Toți ne cumpără avioanele pentru că așa obțin influență”, spune Hooper.

Totuși, securitatea oferită de astfel de tranzacții va fi iluzorie, dacă țările foste comuniste nu se vor lupta cu corupția. Pe partea americană, voința politică slăbește. Mulți experți anticorupție frustrați au plecat din Departamentul de Stat, Trezorerie și alte agenții; alții sunt pe picior de plecare. „Mai pot supraviețui încă un an”, spune un fost oficial din Departamentul de Stat. „Patru ani ar fi greu”. ■


Acest articol a apărut în secțiunea Europa din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Mătura murdară”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele