Sistemul de sănătate din România, cel mai prost din Europa, se chinuie să se reformeze

Stare critică

31
3 minute de lectură

Salariile mai mari și lupta împotriva corupției sunt un început

Foto: Unsplash

„AVEM SALARII MAI mari, nu avem nevoie de șpagă”, exclamă un afiș lipit pe un ecran de sticlă la Spitalul Județean de Urgență din Slatina, în România. Cinci doctori cu stetoscoape la gât zâmbesc încurajator: „Lăsăm corupția să sufere, vă vom vindeca pe voi!”. Și totuși, sistemul de sănătate din România se clasează constant cel mai prost din Europa, potrivit Euro Health Consumer Index. În ciuda dublării salariilor în ultimii cinci ani, corupția, lipsa investițiilor și un exod al personalului calificat sunt încă o mare racilă.

Cultura de a grăbi asistența medicală cu mici șpăgi este notoriu de greu de dezrădăcinat. Chiar și mai îngrijorătoare, totuși, sunt marile sume de bani care se crede că sunt spălate prin tranzacțiile piperate la greu cu furnizorii de echipamente și materiale. Într-un mare scandal în 2016, Hexi Pharma, un furnizor de antiseptice pentru 350 de spitale de stat, a fost descoperit că le-a diluat în mod semnificativ. Un raport i-a acuzat pe directorii de spitale că iau o porție de 30% din contracte.

Eurostat consideră că România are cele mai mici cheltuieli pe asistența medicală din Europa, atât per capita (o treisprezecime din cât cheltuiește Luxemburgul, campionul la acest capitol), precum și ca pondere din PIB. Niciun nou spital de stat nu a fost construit de la căderea comunismului în 1989. UE a oferit 170 de milioane de dolari pentru finanțarea construcției, dar lucrările nu au început încă. Așa că vechile clădiri existente sunt bombe biologice cu efect întârziat. În decembrie trecut, 39 de nou-născuți au fost infectați cu un supermicrob rezistent la antibiotice la una dintre cele mai bune maternități din țară. România are cea mai înaltă rată de infecții dobândite în spital din Europa.

Deși țara produce numere mari de absolvenți de medicină, mulți nu rămân acolo să practice. După aderarea la UE în 2007, România a pierdut 15.000-20.000 de doctori, care au plecat în căutare de salarii mai bune. Asta înseamnă că numărul de posturi vacante în spitalele din țară este evaluat la o treime. Doar 10% dintre medici lucrează în locații rurale, care au adesea o penurie de personal și de echipamente.

Guvernul vrea cu orice preț să arate că se înregistrează progrese. Salariile medicilor cresc mai repede decât în alte sectoare, sporind de la 88% la 122% față de media națională în ultimii cinci ani. Ca parte a unei campanii, doctorilor li se cere să semneze declarații anticorupție. Pe 15 iulie, ministrul de atunci al sănătății din România a anunțat că se trimit pacienți sub acoperire în spitalele de stat, pentru a expune personalul corupt. O zi după asta, ea a anunțat prima sa captură.

Dar trebuie să se schimbe mult mai multe. Adaptarea vechilor spitale la standardele sanitare de azi poate să se dovedească mai costisitoare decât construirea unora noi, spune Cristian Vlădescu, șeful Școlii Naționale de Sănătate Publică, deși asta va fi dificil din punct de vedere politic. Combaterea corupției va dura ani buni. Până atunci, mai bine să nu vă îmbolnăviți în România. ■


Acest articol a apărut în secțiunea Europa din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Încă în stare critică”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele