Amnistie? Da, dar fiscală

Ce poate fi mai minunat pentru un datornic decât să nu mai își mai plătească obligațiile. Chiar și o parte din ele.

4 minute de lectură

Actualul guvern a înțeles acest lucru și pregătește o nouă amnistie fiscală. Este adevărat că documentul fiscal este anunțat de mai mult timp. Ministrul finanțelor a declarat că proiectul de amnistie va fi pe masa guvernului în luna aprilie a acestui an. Nu mai este posibil, pentru că luna aprilie a trecut, iar ministrul Eugen Teodorovici a anunțat luna mai ca următor termen al procedurii de amnistie.

Din datele disponibile, în acest moment, amnistia fiscală va consta în ștergerea dobânzilor și penalităților datorate la eșalonarea datoriei de bază. De asemenea, conform unui proiect de lege, de aministie ar urma să beneficieze și persoanele fizice. Dar, nu doar atât. Gabriel Biriș, avocat specializat în legislație fiscală, a observat că aministia ar privi și banii care au fost trimiși în paradisuri fiscale.

Nu este primul proces de amnistie fiscală. Guvernul Ponta a realizat o amnistie fiscală, promovată în anul 2015, cu termen de finalizare până la jumătatea anului 2016. Dar, între aministia din 2016 și cea de anul acesta este o diferență importantă, în sensul că aminstia promovată de guvernul Ponta includea o condiție pentru a beneficia de ștergerea datoriilor. Și anume plata celorlalte obligații, precum taxe, impozite, contribuții, precum și o parte din dobânzile care nu făceau obiectul ștergerii lor.

Măcar în urmă cu trei ani, bugetele de stat au încasat fonduri ca urmare a procesului de amnistie. Anul acesta, dacă ștergerea datoriilor se va face fără condiția plății taxelor și impozitelor, statul nu va avea niciun beneficiu. Dimpotrivă. Doar pierderi, pentru că de fiecare dată când apare ideea unei amnistii fiscale se pune și problema hazardului moral. Adică, a diferenței de tratament fiscal între cei care își plătesc conștiincios datoriile față de stat în comparație cu cei care nu le achită. Gabriel Biriș se întreabă care sunt companiile care acumulează datorii? Pentru că majoritatea covârșitoare a companiilor românești, atunci când acumulează primele datorii, se trezesc imediat și cu conturile blocate. În aceste condiții, este probabil ca amnistia fiscală să aibă ca principale beneficiare companiile de stat. Dar, ștergerea unor datorii ale companiilor de stat trebuie făcută prin regula ajutorului de stat. Un ajutor de stat care trebuie aprobat și de Comisia Europeană, iar până cum nu există niciun indiciu că guvernul ar fi solicitat Comisiei Europene o schemă de ajutor de stat pentru procesul de amnistie fiscală.     

În mod normal, amnistia poate fi acceptată în criză.

Într-un moment prelungit de expansiune economică, măsura ștergerii datoriilor este ineficientă și fără logică economică. Prin definiție, momentele de creștere economică sunt perioade de avânt pentru companii, care ar trebui să își achite eventual și datoriile istorice. Amnistia fiscală poate fi eventual utilă într-un moment în care economia traversează o criză și se caută măsuri de relansare.

Nu în ultimul rând, atunci când se aplică un proces de amnisitie fiscală trebuie să nu uitâm ce se întâmplă cu datoriile neplătite. Ele sunt preluate la datoria publică crescând astfel gradul de îndatorare. Și, desigur, crește frustrarea firmelor și cetățenilor corecți, care își achită obligațiile la zi.

Mai este o clauză importantă și anume amnistia nu se aplică pentru datoriile făcute anul acesta, o prevedere normală, dacă avem în vedere că, în alte condiții, aministia ar fi fost o invitație pentru companii să nu își mai plătească datoriile curente. Oricum ar fi, amnistia fiscală rămâne un proces controversat.

BNR, Foto: Bogdan Cristel

Pe de altă parte, plățile neîncasate din economie cresc. Conform datelor BNR, în luna martie, nivelul refuzurilor la plată a atins un vîrf de 1,3 miliarde lei, cel mai ridicat nivel din anul 2015. Refuzurile la plată indică faptul că firmele încep să sufere de lipsă de lichidități, iar decontarea instrumentelor financiare, precum bilete la ordin sau cecuri, nu s-a putut realiza din cauza descoperitului de cont al companiilor. În anul 2018, acest fenomen nu s-a manifestat. Dincolo de eventualele cazuri intenționate, care sunt rare, indicatorul refuzurilor la plată arată o dificultate financiară prin care trec firmele, adică o lipsă de lichidități. Acesta este primul semn al înrăutățirii situației economice. Numai că datoriile dintre companii nu se rezolvă prin amnistie fiscală, ci printr-un proces de durată în justiție sau, pur și simplu, prin asumarea blocajului financiar.   

Constantin Rudnițchi
Constantin Rudnițchi are o experiență de 28 de ani în presa scrisă, audio și TV ca jurnalist, moderator și realizator de emisiuni. A fost redactor-șef adjunct la revista „Capital”, redactor-șef al revistei economice „Bilanț” și al revistei „Economistul”.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele