Cine plătește 335 de milioane de euro?

Administratorii judiciari ai Oltchim cer deschiderea procedurii falimentului față de Oltchim S.A. Adevărata miză a acestei măsuri este reprezentată de suma de 335 de milioane de euro, considerate de către Comisia Europeană ca ajutoare de stat acordate Oltchim, și care ar putea fi pretinse de la cumpărătorul fabricii vâlcene, în cazul în care s-ar constata că există continuitate între activitatea derulată de noii cumpărători și vechea companie. 

„Consorțiul de administratori judiciari ai Oltchim S.A., – format din Rominsolv SPRL și BDO Business Restructuring SPRL (n.r.) – a anunțat că a depus, în data de 23.04.2019, la Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. 887/90/2013, Raportul privind stadiul de implementare a planului de reorganizare a activității Oltchim S.A., prin care se solicită instanței să ia act că „durata de implementare a planului de reorganizare a expirat la data de 22.04.2019 și să dipună deschiderea procedurii falimentului față de Oltchim S.A.,” arată un document publicat la pagina Oltchim (simbol bursier OLT) afișată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Raportul a fost, de asemenea, publicat în aceeași zi în Buletinul Procedurilor de Insolvență de la Oficiul Na/ional al Registrului Comerțului (ONRC).

Solicitarea făcută instanței de a dispune deschiderea procedurii falimentului față de Oltchim S.A. vine în condițiile în care „societatea OLTCHIM S.A. continuă, pentru al șaselea an consecutiv, seria pozitivă a performanțelor operaționale și financiare înregistrate în perioada de insolvență”, după cum se menționează în Raportul administratorului special privind activitatea societății Oltchim SA în  trimestrul II 2018 și semestrul I 2018 (ultimul disponibil), publicat pe website-ul Bursei de Valori București, la pagina de informații despre companie. Conform aceluiași document, „cifra de afaceri realizată în primele 6 luni ale anului 2018 a fost de 577,2  milioane de lei (aproximativ 121 de milioane de euro), în creștere cu 20,2% față de perioada similară a anului 2017 (6 luni 2017: 480,2  milioane de lei, adică aproximativ 102 milioane de euro), fiind susținută de preţuri de vânzare mai mari la produsele clorosodice, ca urmare a creşterii cotaţiilor internaţionale, precum și de volume mai mari ale vânzărilor de oxo-alcooli și produse clorosodice”. Totodată, în document se mai menționează că valoarea exportului realizat în perioada ianuarie-iunie 2018 a fost de 98,7 milioane de euro, atingând 80% din cifra de afaceri, în creștere cu 20,3% față de cel înregistrat în perioada de comparație (6 luni 2017: 82 milioane de euro, reprezentând 78% din cifra de afaceri).

„Profitul brut de 102,7 milioane de lei, înregistrat în semestrul I 2018, a crescut de aproape 3 ori față de perioada de comparație (6 luni 2017: 36,7 milioane de lei), fiind obținut în condițiile în care activitatea instalațiilor care funcționează au generat un profit brut de 111,7 milioane de lei, în vreme ce activele nefuncționale din cadrul celor două platforme industriale au generat pierderi de 9 milioane de lei – Bradu (7,3 milioane de lei) și Râmnicu Vâlcea (1,7 milioane de lei). În aceste condiții, EBITDA de 126,7 milioane de lei a consemnat o îmbunătățire semnificativă, respectiv, o dublare a valorii față de semestrul I 2017 (6 luni 2017: 61 milioane de lei). Societatea înregistrează o balanță externă pozitivă de 86,4 milioane de euro, valoarea importurilor și a achizițiilor intracomunitare fiind de 12,3 milioane de euro.

Îmbunătăţirea performanțelor companiei a avut loc chiar și în condițiile în care prețurile de achiziție ale principalelor materii prime utilizate în procesul de producție au înregistrat creșteri în semestrul I 2018, comparativ cu semestrul I 2017, astfel: prețul propilenei, principala materie primă, s-a majorat cu 8,4%, urmărind evoluția cotațiilor internaționale (media cotației ICIS la propilenă a crescut cu 12,5% în semestrul I 2018, față de media din semestrul I 2017); prețul altor două materii prime principale a crescut – la etilenoxid, cu 8%, iar la glicerină cu 48,5%.

Pe de altă parte însă, creșterea prețurilor de vânzare la principalele produse realizate – soda caustică lichidă și solidă – determinată de reducerea producției la nivel european după închiderea instalațiilor care utilizau tehnologia cu mercur, a permis societății să realizeze marje de profitabilitate ridicate, în special în trimestrul IV din 2017 și trimestrul I din 2018. Totodată, prin orientarea eficientă a vânzărilor pentru principalele sortimente de polioli, Oltchim S.A. a reușit să atenueze integral creșterile de prețuri la materiile prime și să îmbunătățească semnificativ rentabilitatea.

Oltchim este una dintre cele mai mari societăți petrochimice din România și din sud-estul Europei. Statul român deține o participație de control de 54,8 % în cadrul societății. În ianuarie 2013, Oltchim a intrat în insolvență (inițial, în reorganizare).

Performanțele din ultimii șase ani nu scutesc însă societatea vâlceană de intrarea în faliment.

„Continuitatea” e miza

La sfârșitul anului trecut, aproximativ 40% dintre activele Oltchim (alte surse estimează că aceste active ar fi în proporție de 60%) – respectiv, pachetele operaționale de active grupate în instalațiile de produse clorosodice, oxo-alcooli, polioli, serviciile administrative pentru funcționarea fabricii, 1010 vagoane de cale ferată și, parțial, instalațiile de PVC – au fost vândute către Chimcomplex, companie controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza, pentru suma de 127 de milioane de euro (după ce, în iulie 2018, Comisia Europeană şi-a dat acordul preliminar pentru preluarea Oltchim de către Chimcomplex). În data de 12 iunie 2018, fusese finalizată altă tranzacție privind vânzarea activului Divizia Materiale de Construcții – Ramplast către Dynamic Selling Group SRL, pentru suma de 12.111.320 de lei fără TVA (aproximativ 2,6 milioane de euro).

Pachetele de active, constând din Uzina Petrochimică PVC II, Uzina de Anhidridă Ftalică din cadrul platformei Râmnicu Vâlcea și Uzina Petrochimică din cadrul platformei Bradu-Pitești, au rămas neofertate.

De fapt, diferența de 40%-60% este una dintre mizele plății a 335 de milioane de euro, considerate de  Comisia Europeană (CE) ca ajutoare de stat incompatibile acordate Oltchim și pe care România ar trebui să le recupereze.

În aprilie 2016, Comisia a inițiat o investigație aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societății Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special:         neexecutarea silită a datoriilor și acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România, după privatizarea eșuată a societății Oltchim din septembrie 2012; anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane de euro de către AAAS și de către diferite întreprinderi de stat și continuarea furnizărilor, de către statul român și de către întreprinderi de stat (CET Govora și Salrom), către Oltchim, fără plată, în ciuda deteriorării situației financiare a societății.

„Comisia a constatat că, în cazul de față, niciun creditor care operează în economia de piață nu ar fi fost de acord să anuleze datoriile existente ale Oltchim sau să continue furnizările către această societate, în condițiile în care AAAS și alți creditori, aflați în proprietatea statului, au făcut-o în 2015. Prin urmare, măsurile de sprijin public constituie ajutor de stat, în sensul normelor UE”, menționa un comunicat al CE de la sfârșitul lunii decembrie 2018.

Pentru a stabili dacă ajutoarele au fost transferate noilor proprietari în urma vânzării de active, Comisia a evaluat existența continuității economice între noul și fostul proprietar. Comisia utilizează o serie de indicatori, cum ar fi obiectul tranzacției (activele, pasivele și resursele umane transferate, vânzarea de pachete de active), momentul vânzării, prețul de vânzare și procesul de vânzare, precum și identitatea cumpărătorului. La momentul inițierii investigației detaliate, Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că procesul de privatizare a Oltchim ar putea conduce la o continuitate economică între Oltchim și viitorul cumpărător (viitorii cumpărători).

După inițierea procedurii oficiale de către Comisie, autoritățile române au modificat însă condițiile de vânzare a activelor Oltchim, prin împărţirea acestora în nouă pachete de active. În ședința din 22.12.2016, a fost desemnat consultantul juridic White&Case pentru a reprezenta Oltchim în procedura investigării ajutorului de stat, acestuia alăturându-i-se, ulterior, și consultanții AT Kearney și Bondoc&Asociații. Investitorilor interesați li s-a permis, în special, să liciteze pentru unul sau mai multe dintre cele nouă pachete de active, sporindu-se astfel probabilitatea vânzării și a veniturilor astfel obținute. De asemenea, au fost eliminate orice clauze contractuale care ar fi obligat cumpărătorii la menținerea salariaților ori a obiectului de activitate, elemente care ar fi putut fi apreciate de CE ca indicând o „continuitate” a activității.

Având în vedere condițiile modificate ale procesului de vânzare a activelor societății Oltchim și rezultatul acestuia, Comisia a concluzionat că societățile care au cumpărat activele respective nu au beneficiat de ajutoarele anterioare acordate societății Oltchim și, prin urmare, nu sunt obligate să le ramburseze. Astfel, șansele ca creditorii Oltchim să-și primească banii înapoi au crescut. Printre principalii creditori ai Oltchim se numără BCR, care ocupă primul loc în rândul creditorilor, cu 230 de milioane de lei, reprezentând un sfert din totalul creanțelor garantate, alături de Banca Transilvania, pe locul doi, cu 160 de milioane de lei, respectiv 18% din totalul creanţelor garantate.

Contactat de Reporter Global, consultantul economic Aurelian Dochia a confirmat că cele 335 de milioane de euro considerațe ca ajutor de stat incompatibil constituie una dintre mizele principale ale deschiderii procedurii falimentului. „Vorbim de un litigiu. Există multe căi de atac. Trebuie văzut ce poziții iau toate părțile implicate”,” completa Aurelian Dochia, arătând că finalul acestei proceduri poate fi unul mai puțin previzibil la acest moment.

Următorul termen procedural în dosarul falimentului Oltchim este 8 mai 2019.

Comentarii




Gabriel Nițulescu
Gabriel Nițulescu este jurnalist, comentator, analist economic și autor de cărți economice, cu articole publicate în presa economică românească. A fost jurnalist la Curentul, Ziarul Financiar, Capital, Banii Noștri, Ghidul de Bani și Financial Director Romania. A fost editor coordonator al săptămânalului Banii Noștri și redactor-șef al revistei lunare Financial Director România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele