Analfabetismul funcțional ne mănâncă serios din PIB

97
7 minute de lectură

O ușoară creștere a numărului absolvenților de învățământ secundar, de la 58% la 59,7% ar genera o creștere de 0,52% a PIB-ului.

Foto: Agerpres / EPA

Lipsa forței de muncă, ce posedă calificările cerute de economia României, începe să fie o frână în calea creșterii economice. O arată o serie de documente recente ale BNR, care relevă „persistența caracterului tensionat al pieței muncii, întreținut de emigrația ridicată și de nivelul scăzut de pregătire a forței de muncă aflată în căutarea unui loc de muncă”, precum și faptul că „procentul operatorilor din industrie, ce consideră că forța de muncă insuficientă și inadecvată le limitează dezvoltarea afacerii a atins un nou maxim postcriză”.

„România are nevoie de investiții în educație și de a găsi modalitățile prin care să-i păstreze pe tineri în țară. Pentru a avea o creștere consistentă în viitor, vor trebui descoperite noi soluții pentru a dezvolta competențele tinerei generații,” explica Ciprian Gavriliu, Tax Partner la Deloitte Romania, la un recent eveniment, care a avut loc la București. La rândul său, Christophe Dridi, șeful Automobile Dacia SA, reliefa și el faptul că sistemul de învățământ dual, după model german, este unul foarte bun, dar pentru punerea sa în practică este nevoie de o bună colaborare între licee, autorități locale, autorități centrale și industrie. O lucrare recentă a Consiliului de la Lisabona susține că o mai bună gestionare a capitalului uman are loc la nivel regional, subliniind astfel relevanța dimensiunii regionale în ceea ce privește acest gen de activitate.

Dar, din păcate, inițiativele tardive și punctuale ale autorităților legate de învățământul dual nu au avut rezultate notabile la nivelul întregii economii, după cum ne arată, din păcate, și un recent studiu al Comisiei Europene referitor la Indicele competitivității regionale 2019.

În ceea ce privește educația de bază, punctajele sunt catastrofale, toate regiunile înregistrând aceeași valoare -2,11, care este și cea mai mică valoare înregistrată pentru statele UE, la acest indicator. Prin comparație, regiunile Austriei au 1,32, cele ale Belgiei 0,40, ale Bulgariei -1,23, ale Greciei, -1,31, ale Ungariei -0,66, ale Cehiei 0,27, ale Poloniei -0,70. Practic, acest indicator are în vedere ponderea analfabeților funcționali în totalul numărului de liceeni în vârstă de 15 ani (aproximativ 40%).

Totodată, conform documentului menționat, singura regiune cu un punctaj pozitiv la capitolul „Învățământ superior și învățare continuă” este București-Ilfov cu un punctaj de 0,04. Prin comparație, Viena (și regiunea înconjurătoare) are 0,67, Bruxelles 0,55, Budapesta 0,39, Praga 0,66, Sofia 0,49, Varșovia 1,24, Londra 0,89, Stockholm 1,59, Luxemburg 0,08 și Berlin 0,16.

Restul regiunilor României înregistrează la acest indicator numai punctaje negative: Vest -0,60, Nord-Vest -1,06, Sud-Muntenia -1,21, Centru -1,26, Sud-Vest Oltenia -1,01, Nord-Est -1,70, Sud-Est -1,62. Prin comparație, Franța are doar două regiuni cu punctaj ușor negativ (dacă eliminăm din discuție teritoriile sale de peste mări). Un profil oarecum asemănător cu al regiunilor românești întâlnim în Spania (punctaje între 0,51 și -1,39) și Italia (punctaje între -0,28 și -1,80).

Legătura directă dintre educație și creștere economică

Un nivel ridicat al competențelor de bază și abilităților îmbunătățesc semnificativ capacitatea indivizilor de a funcționa în cadrul activității pe care o desfășoară și / sau pentru a continua educația terțiară, se precizează în notele metodologice ale documentului Comisiei Europene. De altfel, un studiu mai vechi arăta că dacă menține investiția în educație la un nivel atât de scăzut, România pierde miliarde de euro. Cu alte cuvinte, dacă România ar crește treptat investiția în educație, de la 4% la 6% din PIB, s-ar înregistra o creștere economică anuală mai mare, cu 0,75-1 puncte procentuale, ceea ce echivalează cu aproape două miliarde de euro anual. Creșterea proporției absolvenților de facultate de la 13,6% la 19% în 2025 ar duce la mărirea PIB-ul cu aproximativ 3,6%.

O serie de studii au găsit o asociere pozitivă semnificativă între nivelul de școlarizare și creșterea economică. Chiar și o ușoară creștere a numărului absolvenților de învățământ secundar (de la 58% la 59,7% în 2025) ar genera o creștere de 0,52% a PIB-ului. De asemenea, un studiu recent al OCDE se referă la abilitățile cognitive măsurate de programul PISA (program OCDE pentru evaluarea internațională a studenților) și la creșterea economică și constată că îmbunătățiri relativ mici în abilitățile forței de muncă ale unei națiuni poate conduce la câștiguri substanțiale în ceea ce privește PIB-ul curent și bunăstarea viitoare.

Un an în plus de școală crește veniturile cu 8-9%, reduce riscul de a deveni șomer cu 8% și cel de apariție a unor probleme grave de sănătate cu 8,2%. Absolvenții de învățământ secundar superior câștigă cu 25% – 31% mai mult decât cei care au terminat ciclul primar și cel gimnazial, arată un studiu al Comisiei Europene. Câștigurile obținute de persoanele care termină o facultate le depășesc cu aproape 67% pe cele ale elevilor care renunță la școală după învățământul secundar superior. Totodată, aproximativ două treimi din cheltuielile publice pentru educație se îndreaptă spre cele mai înstărite două cincimi ale societății (65,8%), comparativ cu doar 9,9%, cât îi revine cincimii cele mai sărace.

Pentru a captura această dimensiune, măsurarea competitivității regionale de către Comisia Europeană se concentrează pe rezultatele educației obligatorii, măsurată de performanța elevilor (în vârstă de 15 ani) prin testele PISA, ca indicație a eficacității și calității sistemului educațional în statele membre ale UE. Scorurile mici pot fi luate ca o indicație a pregătirii inadecvate pentru provocările societății cunoașterii și a unui potențial mai mic în termeni ai capitalului uman.

Contribuția educației la productivitate și creștere economică a fost cercetată pe scară largă în ultimele decenii. Economiile dezvoltate, bazate pe cunoaștere și inovație, necesită un capital uman bine educat, capabil să se adapteze rapid la diverse cerințe și situații, precum și sisteme educaționale, care să aibă succes în a transmite abilități și competențe-cheie. O imagine clară a beneficiilor economice ale educației poate fi găsită în publicația OCDE, Educația dintr-o privire 2010 (OCDE, 2010). Cercetarea din ultimele două decenii a arătat că resursa umană de calitate nu este numai direct implicată în generarea de cunoștințe, dar joacă și un rol crucial în adoptarea tehnologiilor dezvoltate .

Variabile utilizate în mod tradițional pentru măsurarea calității educaționale reprezintă nivelul de pregătire educațională a populației, numărul de ani de școlarizare a forței de muncă sau ratele de alfabetizare. Participarea la educație pe tot parcursul vieții este, de asemenea, considerată esențială pentru îmbunătățirea continuă a abilităților și competențelor lucrătorilor, necesare lor pentru gestionarea provocărilor tehnologice, în continuă evoluție. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele