Augustin Zegrean: În sens juridic familia este mult mai largă decât uniunea dintre un bărbat și o femeie

62
7 minute de lectură

Propunerea Coaliției pentru Familie, concretizată în organizarea Referendumului de mâine, privind redefinirea familiei în Constituție pare inutilă, deoarece în prezent căsătoria între două persoane de același sex nu era posibilă. Ce anume s- ar schimba totuși în cazul unui vot favorabil?

În Constituție se va schimba articolul 48, care spune că familia se întemeiază pe consimțământul liber exprimat al soților, în sensul că, în viitor, căsătoria să fie doar între un bărbat și o femeie. Ei consideră că aceasta este tradiția și familia tradițională românească. Familia se realizează, în opinia lor, prin căsătorie și căsătoria nu poate să se încheie decât între un bărbat și o femeie.

Săptămâna trecută, Curtea Constituțională a constatat, în cazul cuplului gay Coman-Hamilton, că relația pe care o are un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață de familie”, asemenea relației stabilite într-un cuplu heterosexual. Aparent această decizie contrazice ideea referendumului – oricum, creează confuzie.

Aparent este o contradicție între această decizie și aceea prin care Curtea Constituțională a aprobat organizarea referendumului. Decizia la care vă referiți a fost dată în baza unei decizii a Curții Europene de Justiție. Deci Curtea Constituțională a României, când a primit dosarul cu acea familie de gay, în 2015, a formulat o întrebare preliminară la Curtea Europeană de Justiție pentru a lămuri cum se rezolvă această problemă în raport de legislația europeană. Și Curtea Europeană de Justiție a spus că legislația României ar trebui să permită această comuniune între doi cetățeni de același sex, mai ales dacă ei sunt căsătoriți într-o altă țară. Decizia Curții Constituționale intră sub incidența protecției dreptului fundamental la viață privată și de familie, garantat de Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de articolul 26 din Constituția României. Textul 26 din Constituție ocrotește deci viața privată și de familie, dar, dacă referendumul va fi validat, atunci se va modifica textul 48 din Constituție.

Sunt întrebări asupra cărora va trebui să reflectăm după referendum. În sens juridic familia este mult mai largă decât uniunea dintre un bărbat și o femeie. În sens juridic familia înseamnă toți cei care conviețuiesc împreună, și sunt garantate drepturi și familiilor monoparentale, ori dacă spui în constituție că familie este formată dintre un bărbat și o femeie care s-au căsătorit, ce faci cu copiii lor?

Sunt state unde familia este subiect de drept fiscal. În Franța, de pildă, se poate aplica un regim fiscal diferit unei familii, față de cel individual, evident cu avantaje fiscale pentru familie.

Da, familia este subiect de drept fiscal, de aceea trebuie să fim foarte atenți cu definițiile. Și Turcia, de pildă, ocrotește din perspectivă fiscală foarte tare familia, de aceea turcii fac și mulți copii.

Au modificat alte state Constituția lor atunci când au aprobat căsătoriile cuplurilor de gay?

Problema aceasta cu împiedicarea familiilor formate dintr-un bărbat și încă un bărbat sau o femeie cu o altă femeie este diferit tratată în lumea largă. Acum, în SUA, în toate statele se acceptă căsătoria între gay, dar nu s-a dat o lege pentru asta, Curtea Supremă a SUA a spus da, se acceptă această căsătorie. În Europa sunt 12-13 state care acceptă căsătoria între gay și în majoritatea acestor state, dacă nu chiar în toate, tot în baza unor hotărâri judecătorești s-a dat acest drept, deoarece Curtea Europeană a Drepturilor Omului l-a recunoscut. Sunt și state care nu acceptă sau sunt state în care s-a făcut referendum pentru a discuta această problemă, ca Slovacia, unde poporul a spus nu.

Cu referendumul nostru, lucrurile sunt un pic altfel pentru că totul a pornit din inițiativă populară. Trei milioane de cetățeni cu drept de vot au semnat un proiect de lege prin care cereau să se modifice articolul 48 din Constituție în sensul despre care vorbim. Dacă poporul vrea asta, atunci trebuie să facem referendum și să verificăm voința poporului. Orice lege de revizuire a Constituției supusă referendumului trebuie să fie adoptată de parlament.

Barbora Cernusakova, reprezentantul Amnesty International pentru România, susține că Romania ar încălca drepturile omului dacă va modifica definiția familiei în Constituție.

Articolul 152 din Constituție vorbește despre limitele revizuirii Constituției, ale actualei Constituții. Acolo, la alineatul 2, spune că nu pot fi acceptate revizuirile care au ca rezultat afectarea unor drepturi sau libertăți fundamentale sau a unor garanții ale acestora, ori dacă textul de astăzi spune că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, iar textul viitor va spune că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, este cât se poate de evident că textul care vine în loc este mai restrictiv decât textul existent astăzi în Constituție, ceea ce face ca legea de revizuire a Constituției să încalce articolul 152, referitor tocmai la revizuirea Constituției. Curtea Constituțională ar fi trebuit să spună acest lucru în decizia prin care a spus da, legea de modificare a Constituției este în regulă, dați-i drumul la referendum.

Însă toate acestea sunt probleme teoretice, care sunt înfrânte de articolul 2 din Constituție care spune că poporul este suveran. Dacă nația se duce la referendum și spune da, vrem să modificăm Constituția, în momentul acela Curtea Constituțională validează referendumul, iar din momentul acela Constituția este modificată.

Cât de departe poate merge voința poporului, validată printr-un referendum la care contează prezența a numai 30% dintre cetățenii cu drept de vot?

Există limite. Este interzis, printre altele, să se afecteze forma republicană de guvernământ. Dacă ar apărea solicitări de modificare profundă a Constituției, care să afecteze forma de guvernământ, de pildă, pentru asta ar trebui să se facă o nouă Constituție. Dacă poporul la un moment dat va dori să fim monarhie, sau să fim imperiu, va trebui să se facă o nouă Constituție care să prevadă acest lucru, pentru că actuala Constituție a fost votată tot de popor, în 1991, 8 decembrie și atunci poporul a spus „vrem republică”, și nu poți să faci o monarhie pe Constituția asta care spune că România este republică. Nimeni nu poate să pretindă că această Constituție este pentru totdeauna, nici măcar eu care am scris la ea, dacă se schimbă ceva fundamental în societatea românească, sigur se va schimba și Constituția. De regulă, revoluțiile justifică modificarea sau adoptarea unei noi Constituții.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele