Sistemele municipale de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET) ar necesita investiții de până la 2,6 miliarde euro, până în 2030, iar acestea ar avea ca scop inversarea tendinței actuale de debranșare a apartamentelor de la SACET, potrivit proiectului de Strategie energetică elaborat de Ministerul Energiei. Asta ar însemna că se mizează pe faptul că mulți consumatori nu se vor mai debranșa de la sistemele centralizate, ba, unii chiar vor reveni la această formă de încălzire a locuințelor, ca urmare a creșterii tarifelor la gaze naturale. În același timp, este preconizată și o scădere cererii de energie termică, în urma reabilitării termice a locuințelor.

Întrucât, după anul 2020, toate scenariile prevăd o revenire a numărului de apartamente conectate la SACET, ca urmare a creșterii prețului la gaze naturale la consumatorii casnici, ar fi nevoie de o reabilitare  a rețelelor de încălzire centralizată și de o creștere a calității serviciilor în tot mai multe localități cu SACET funcționale. Faptul că acestea ar putea fi eficiente este confirmat de unele localități unde acestea și-au dovedit rentabilitatea. O bună gestiune a sistemului și stabilirea prețurilor agentului termic sub nivelul alternativei – gaze naturale utilizate în centrale de apartament – poate atrage  în sistem noile ansambluri rezidențiale construite în ultimii 10 ani, crescând astfel eficiența în exploatare a SACET-urilor. “În perspectiva anului 2030, țintele de reabilitare termică a blocurilor de locuințe în orașele cu SACET pot determina o scădere considerabilă a cererii de agent termic. De aceea, lucrările de reabilitare și redimensionare a rețelelor de termoficare și dimensionarea noilor centrale de cogenerare trebuie coordonate, anticipând evoluția curbei de consum. Astfel, cererea de agent termic este de așteptat să scadă pentru același număr de apartamente conectate la SACET. Această tendință poate fi atenuată de creșterea veniturilor populației, care va determina o creștere a suprafețelor locuite și un grad de confort sporit dorit de populație”, se arată în documentul citat.

Investiții de 4 miliarde euro în cazane și cogenerare

Numărul apartamentelor conectate la SACET în 2030 este estimat, de autorii strategiei energetice  la 1,25 milioane apartamente, adică revenirea la nivelul din prezent după o scădere în anii următori. “Astfel, scenariul optim presupune investiții de aproximativ 4 miliarde de euro în rețele, cazane de apă fierbinte și noi grupuri în cogenerare pe bază de gaz natural, în locul celor ajunse la capătul duratei de viață și care nu sunt în conformitate cu obligațiile de mediu. Prin lucrările de modernizare, se reduc diferențele de preț al agentului termic dintre localități, reflectând operarea în condiții de eficiență economică a unor sisteme moderne, eficiente, cu pierderi reduse”, menționează documentul aflat în consultare publică. Combustibilul principal pentru asigurarea agentului termic în SACET este gazul natural, doar câteva localități utilizând lignit, huilă sau biomasă. Situația este de așteptat să persiste până în 2030.Este de așteptat ca noile ansambluri rezidențiale de lux, să apeleze și la soluția încălzirii electrice, mai scumpă dar mai confortabilă.

Centralele termice individuale pe bază de gaze naturale au crescut considerabil în popularitate în ultimii 20 de ani, fiind preferate de gospodăriile rămase fără încălzire centralizată, fie prin falimentul SACET la care erau branșate, fie prin debranșare voluntară. De asemenea, o bună parte a locuințelor noi, atât case cât și blocuri de locuințe, aleg centrala termică pe bază de gaze naturale.

În prezent, există în România mai mult de 2,2 milioane gospodării cu centrale termice individuale, majoritatea în mediul urban. Deși astfel de centrale pot asigura fără probleme confortul termic al întregii locuințe în sezonul rece, o parte a gospodăriilor optează pentru încălzirea parțială a locuinței, din rațiuni economice – în special cele cu locuințe individuale, unde costurile cu încălzirea sunt mai mari. 

Gazul, combustibil preferat în orașe

Gospodăriile care utilizează gaze naturale pentru încălzire, dar care nu dețin centrale termice individuale, dispun fie de convectoare pe bază de gaze naturale, fie de sobe tradiționale de teracotă. În mediul urban și semi-urban, o practică obișnuită este utilizarea, în paralel, a gazelor naturale și a lemnului de foc în sobele de teracotă. Peste 250.000 de gospodării folosesc astfel de instalații de încălzire. Gazele naturale vor rămâne combustibilul preferat pentru încălzire în mediul urban în România, cel puțin până în anul 2030. Majoritatea locuințelor noi, care urmează a fi construite până în 2030, vor adopta gazele naturale pentru încălzire, în defavoarea SACET, a biomasei și a energiei electrice (pompe de căldură). În plus, o parte a locuințelor existente urmează să treacă de la SACET sau încălzirea pe bază de lemn de foc la încălzirea pe bază de gaze naturale. Tranziția este de așteptat să aibă loc în special în mediul urban și semi-urban, cu acces la rețeaua de distribuție a gazelor naturale, chiar dacă va continua extinderea rețelei și în mediul rural. În anul 2030, proiecțiile arată că aproape 3,2 milioane de gospodării vor utiliza în principal gaze naturale  pentru încălzire. Consumul total de gaze naturale  pentru încălzirea directă a locuințelor este de așteptat să crească ușor în următorii ani, influențat de următorii factori: creșterea numărului de locuințe ce utilizează în principal gaze naturale pentru încălzire cu 700.000, creșterea confortului termic în locuințele încălzite cu gaze naturale, concomitent cu creșterea nivelului de trai și scăderea consumului prin creșterea eficienței energetice a locuințelor, determinată inclusiv de liberalizarea prețului la gaze naturale și de creșterea treptată a prețului pe piețele internaționale.

Mediul rural preferă lemnul

Aproximativ 90% din gospodăriile din mediul rural și 15% din cele din mediul urban se încălzesc preponderent cu lemn de foc, în sobe ineficiente, cu ardere incompletă, fără filtre de particule. “Încălzirea locuinței este, de obicei, parțială, iar confortul termic scăzut. Este vorba, în total, de aproximativ 3,5 mil locuințe, la care se adaugă câteva zeci de mii de locuințe din zonele miniere, încălzite direct cu cărbune. Până în 2030, rezultatele modelării indică o tranziție către încălzirea pe bază de gaz natural în mediul urban, renunțându-se treptat la încălzirea cu lemn sau cărbune în sobe ineficiente din motive de poluare a aerului și de confort termic. În mediul rural, fără măsuri suplimentare de sprijin, tranziția către încălzirea cu gaze va avea loc mult mai încet, în localitățile cu rețea de distribuție a gazelor. Cererea de lemn de foc va intra pe o pantă descendentă și ca efect al izolării termice a locuințelor din mediul rural. Un număr tot mai mare de gospodării, în special locuințe noi, vor adopta instalații eficiente de încălzire pe bază de biomasă, cu ardere completă și fără emisii poluante. Această tranziție către forme de încălzire mai eficiente și mai ecologice cu biomasă se va face simțită tot mai puternic în următorii ani și va continua și după 2030”, se arată în proiectul de strategie.