Patru din zece șantiere de construcții și-au închis porțile din cauza pandemiei.

Pe 30 martie, au fost publicate datele Institutului Național de Statistică (INS) cu privire la autorizațiile de construire eliberate în luna februarie 2020. Rezultatele ar putea fi numite spectaculoase. În februarie 2020 s-au eliberat 3.100 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, din care 70,6% sunt pentru zona rurală. Valoarea reprezintă o creștere cu 33,6% față de luna ianuarie 2020 și cu 8,7%, față de luna februarie 2019. De asemenea, în perioada 1 ianuarie 2020 – 29 februarie 2020, s-au eliberat 5.421 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 11,1% față de perioada similară a anului 2019, fapt ce atestă avântul luat de sectorul construcțiilor în primele două luni ale acestui an. Informațiile INS nu surprind însă influența pandemiei care a „înghețat” în luna următoare, martie, economia României.

Și totuși, „înghețul” nu a atins sectorul construcțiilor în totalitate. Pe mai bine de jumătate dintre șantierele din țară lucrările au continuat, potrivit reprezentanților companiei clujene de cercetare a pieței IBC Focus, care monitorizează activitatea acestora de aproximativ 15 ani și care, în urmă cu o săptămână au realizat un sondaj printre cele mai importante 230 de companii din domeniul construcțiilor (19,7% – antreprenori în construcții; 26% – arhitecți și proiectanți; 16,8% – subantreprenori de specialitate; 37,4% – producători sau furnizori de materiale).

Pe doar 4 din 10 șantiere, pandemia a oprit activitatea, în condițiile în care 9 din 10 firme din domeniul construcțiilor estimează scăderi ale cifrei de afaceri în acest an.

„Aproape un sfert dintre companii nu au sesizat o modificare a activității pe șantierele pe care sunt active, dar situația se schimbă dramatic în cazul proiectelor aflate în stadii incipiente. Astfel, în cazul proiectelor pornite de la zero sunt așteptate amânări (83%) sau renegocieri de prețuri. Interesant este că 1 din 10 investitori par să-și dorească grăbirea realizării investițiilor”, constatau reprezentanții IBC Focus.

Pe de altă parte însă, mai mult de jumătate dintre companii estimează o „aterizare dură” după această pandemie și consideră că cifra de afaceri va scădea mult. O treime văd o aterizare lină cu o scădere moderată a cifrei de afaceri și câteva (circa 2%) văd chiar o creștere.

Ce va merge în pandemie?

„Am fost curioși să aflăm opinia pieței legată de ce tipuri de șantiere vor fi cel mai puțin afectate de pandemia actuală”, arătau cei de la IBC Focus.

„Construcțiile medicale (51% dintre răspunsuri) sunt estimate să crească în materie de investiții pentru că această pandemie este așteptată să revină. În plus sunt așteptate investiții de renovare și modernizare a celor existente, iar sectorul medical probabil că va cunoaște o creștere și în zona privată”, consideră executivii firmelor participante la studiu.

Investițiile în infrastructură și utilități sunt pe locul doi în topul nominalizărilor de către respondenții (40% dintre nominalizări) la analiza inițiată de IBC Focus. „De fapt, constructorii care se ocupă cu modernizările și reparațiile de drumuri chiar profită de frontul de lucru generat de reducerea traficului rutier în zonele care erau tradițional aglomerate. Apoi aceste lucrări se desfășoară preponderent în are liber și expun mai puțin muncitorii la un contact cu risc de infectare”, au declarat executivii celor mai importante companii din construcții. De altfel, luni, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR anunța că a început construcția primilor 13 km ai autostrăzii Sibiu – Pitești. Este vorba de lotul 1 al secțiunii 1, Sibiu – Boița (km 0+000 – km 13+170),  cu o valoare de 612,6 milioane lei, fără TVA, pentru care contractul a fost semnat în data de 14 aprilie 2019, între CNAIR și Compania Porr Construct SRL (durata contractului este de 168 luni, din care 12 luni perioada de proiectare, 36 de luni perioada de execuție a lucrărilor și 120 de luni perioada de garanție).

Construcțiile și șantierele cu finanțare publică sunt așteptate să crească, drept răspuns al statului la criza care se întrevede în piața construcțiilor. Autorii sondajului consideră că va  crește și concurența pe proiecte, având în vedere că o treime dintre firmele care au răspuns la chestionar au declarat că doresc să intensifice participarea și ofertarea la proiectele publice. O altă concluzie  interesantă a sondajului este aceea că, deși cred că statul ar trebui să se implice în susținerea pieței construcțiilor prin demararea de investiții publice, mai mult de jumătate din respondenți declară că firmele pe care le reprezintă nu vor participa la aceste licitații.

Mic vs mare

În al treilea rând, o altă nișă care va merge și pe timpul pandemiei este aceea construcțiilor rezidențiale mici – case și vile – care și în perioada de criză 2008-2010 s-a dovedit a se situa printre cele mai active segmente din domeniul construcțiilor, consideră 38% dintre respondenții la sondaj. Acum, aceste investiții vor găsi mai ușor mână de lucru și este posibil să fie realizate la prețuri mai reduse deoarece plata se realizează rapid, iar furnizorii vor vâna asemenea clienți mai mult ca niciodată. „Small is the new Big – spunea Seth Godin într-o carte de-a sa. Proiectele mici și medii vor fi mai puțin afectate de pandemie din cauză că nu vor fi atât de afectate de problemele de aprovizionare de la furnizori (una este să cauți 30 mc de cărămidă și alta este să dorești 3.000 mc de cărămidă). Totodată, la șantierele mici este mai ușor să organizezi activitatea muncitorilor și să eviți aglomerările de oameni și muncitori… așa cum se întâmplă pe șantierele mari. În plus, șantierele mari vor fi evitate și din cauza faptului că va crește riscul incidentelor de plată, pe când șantierele mici prezintă un risc mai mic, dar și un cash și chiar un randament comercial mai bun”.

Pe locul patru (cu doar un sfert dintre opțiunile respondenților) se regăsesc șantierele industriale – unde se anticipează o regândire a lanțurilor de aprovizionare pentru multe circuite economice.

OAR solicită suspendarea activității pe șantiere

Pe de altă parte însă, reprezentanții Ordinului Arhitecților din România (OAR) au solicitat guvernului, și altor autorități centrale, suspendarea activității pe șantiere. „Personalul numeros implicat în activitatea șantierelor de construcții reprezintă vectori majori de răspândire a virusului, astfel că măsura cea mai sigură este suspendarea activității acestora. Suspendarea acum a activității șantierelor poate fi o măsură de „protejare”, astfel încât o răspândire a infecției în rândul angajaților să nu le pericliteze activitatea și post-pandemie, când este de dorit ca piața construcțiilor să se revitalizeze. Lucrurile pot să continue până în momentul în care oamenii pot fi în siguranță pe șantier, și vorbim de șantiere unde sunt implicați sute de oameni”, se arată în solicitarea făcută de OAR .

Totuși, decizia de suspendare a activității șantierelor nu trebuie să fie una generalizată, urmând a fi analizată fiecare situație în parte, analizându-se și impactul pe care îl poate genera o astfel de măsură. De exemplu, dacă vorbim despre construcția unui spital vorbim deja despre o situație de urgență, iar finalizarea unei astfel de lucrări ar trebui să se realizeze cât mai repede. Suspendare activității pe alte șantiere, ar putea fi benefică și prin faptul că toate resursele (oameni, echipamente, materiale) vor putea fi direcționate pentru finalizarea unor lucrări de acest gen.

De altfel, măsuri precum carantina totală instituită în jurul municipiului Suceava va conduce în mod evident la suspendarea activității pe șantierele din astfel de zone. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care în luna februarie 2020 cele mai mari creșteri ale numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale era înregistrată în regiunea de dezvoltare Nord-Est (+163 autorizații) – adică în regiunea din care face parte zona de carantină totală – față de alte regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+139), Sud-Est (118), Vest  (+109), București-Ilfov (+97), Sud-Vest Oltenia (+93), Centru (+42) și Nord-Vest (+18). ■