Fondurile europene sunt de importanță vitală pentru dezvoltarea României: ele sunt necesare și esențiale în contextul socio-economic actual, iar aceasta nu privește numai țara noastră, ci și tot ce înseamnă Europa Centrală și de Est, frontiera răsăriteană a Uniunii Europene și a NATO. Aceste finanțări se adresează, printre altele, instituțiilor statului, firmelor private, organizațiilor neguvernamentale, organismelor universitare, de cercetare și dezvoltare sau cluster-elor.

De aici, și o realitate simplă: fiecare dintre noi ar trebui să știe o serie de lucruri despre aceste fonduri. Fie că este vorba despre un beneficiar al rezultatelor sau al impactului pe care îl pot avea finanțările europene, fie că este un beneficiar al lor sau ne regăsim în ipostaza de coordonator de proiecte, ar trebui să existe un minimum de cunoștințe legate de aspectele esențiale privind aceste fonduri.

Un lucru e cert: succesul cunoscut de România în atragerea acestor finanțări ar fi sensibil mai ridicat în momentul în care, cu toții, am cunoaște acest set minimal de informații de bază. Ele se referă la: domeniile de activitate ce pot beneficia de fonduri europene, potențialii beneficiari ai finanțărilor, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru acceptarea unui proiect, în funcție de apelurile de proiecte lansate, ce sume se pot obține în cadrul finanțării și care este procentul nerambursabil din totalul bugetului unui proiect pe fiecare linie de finanțare.

Ce fonduri avem

Finanțările europene vin pe două filiere: fonduri structurale și fonduri de coeziune.

Fondurile structurale urmăresc un scop simplu: se dorește ca statul care le primește să atingă cât mai repede un nivel minimal de dezvoltare a infrastructurii la nivel european. În acest sens, investițiile se centrează pe creșterea economică, pe crearea locurilor de muncă și pe dezvoltarea euroregiunilor, respectiv diminuarea neajunsurilor structurale – în special, în cazul regiunilor mai puțin dezvoltate, care au PIB-ul/locuitor cu mult sub media europeană.

În paralel, fondurile de coeziune își propun să reducă discrepanțele dintre regiunile și țările europene, în așa fel încât nivelul de trai al comunităților să se apropie de valori asemănătoare, indiferent de țară.

Astfel, Uniunea Europeană investește în toate aspectele care duc la dezvoltarea economică și socială a statelor membre, cum ar fi: educația, formarea profesională, crearea și ocuparea locurilor de muncă, dezvoltarea durabilă, eficiența energetică, protecția mediului înconjurător, cercetarea, dezvoltarea, inovarea, agricultura și dezvoltarea rurală, turismul rural, infrastructura de toate tipurile (educațională, medicală, rutieră, fluvială, maritimă, feroviară, aeriană) ș.a.m.d.

Să vedem un exemplu: inovațiile revoluționare joacă un rol din ce în ce mai mare la nivel economic. De aceea, Comisia Europeană a pus la punct un întreg sistem în domeniul inovării, îmbunătățit constant, pentru a plasa Europa pe primele locuri în lume în ceea ce privește tehnologiile și inovațiile strategice care ne vor modela viitorul. Printre acestea, se află inteligența artificială, biotehnologia sau energia nepoluantă. Scopurile urmărite sunt de natură economică, dar și socială. Ele urmăresc însă și o dimensiune ecologică, legată de evoluțiile viitoare ale societății. Trebuie spus, din nou, că UE își propune să se concentreze asupra nevoilor inovatorilor, deoarece ei sunt cei care vor genera locuri de muncă, vor consolida competitivitatea Europei la nivel mondial și ne vor îmbunătăți viața de zi cu zi.

Din acest motiv cercetarea – dezvoltarea – inovarea au fost plasate în centrul strategiei UE privind creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Programul „Orizont 2020”, care dispune de un buget de circa 80 de miliarde de euro. Banii sunt destinați finanțării proiectelor care răspund îngrijorării privind schimbările climei, nevoii de inovare tehnologică și de susținere a profilului de lider în știință pe care-l deșine UE.

Programul „Orizont 2020” își mai propune să se asigure că progresele tehnologice se traduc în produse viabile, cu un real potențial de comercializare. Pentru aceasta, UE caută să creeze legături între furnizorii de resurse publice și întreprinderile private. Pe de altă parte, Programul caută să crească tot mai mult cooperarea internațională în domeniul cercetării și al inovării, prin stimularea participării organizațiilor și a țărilor din afara UE la proiecte pornite din interiorul său.

Perspectiva viitorului buget

În continuarea „Orizont 2020”, instituțiile UE au ajuns la un acord politic parțial cu privire la Programul „Orizont Europa”. Acesta, propus de Comisie în iunie 2018 ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027, este cel mai ambițios program de cercetare și inovare de până acum. Programul va introduce elemente noi, printre care se află și Consiliul European pentru Inovare (CEI). Aflat deja în faza pilot, acesta este un ghișeu unic al cărui obiectiv va fi trecerea inovațiilor revoluționare din laborator la aplicarea pe piață și sprijinirea acordată întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor în dezvoltarea ideilor proprii.

Consiliul va furniza sprijin direct inovatorilor, cu ajutorul a două instrumente de finanțare principale, unul pentru etapele incipiente, iar celălalt pentru dezvoltare și intrare pe piață.

Pentru a ajunge la acest rezultat, Comisia a anunțat o serie de măsuri importante care vor dinamiza ultimii doi ani din faza pilot a CEI:

•             Fonduri în valoare de peste 2 miliarde de euro, în perioada 2019-2020, vor fi acordate pentru lanțul inovării: proiecte de pionierat (pathfinder) pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate, pornind de la baza de cercetare și finanțare cu rol „accelerator”, destinată start-up-urilor și IMM-urilor. Scopul este de a le susține în crearea inovațiilor și în dezvoltarea lor până în etapa în care pot atrage investiții private (cu începere din luna iunie). În cadrul „acceleratorului”, companiile vor avea acces la finanțare mixtă (granturi și fonduri proprii) de până la 15 milioane euro.
•             Comisia va numi între 15 și 20 de „lideri ai inovării” ca parte a unui comitet consultativ al CEI, cu rolul de a supraveghea etapa pilot a CEI, de a-i pregăti viitorul și de a promova această instituție la nivel internațional. Inovatorii din întregul sistem sunt invitați să-și exprime interesul până la 10 mai 2019.
•             Comisia va recruta un grup de „manageri de programe” cu experiență importantă în domeniul noilor tehnologii, care vor avea sarcina de a oferi sprijin direct și permanent proiectelor. Apelul pentru candidaturi va fi publicat în curând.

Inovațiile revoluționare joacă un rol tot mai mare la nivel economic și au o importanță tot mai mare, iar în viitor situația nu se va schimba. Tocmai din aceste motive, la care se adaugă succesul inițial al proiectului-pilot al CEI, Comisia a propus alocarea unor fonduri de 10 miliarde de euro pentru CEI în cadrul „Orizont Europa”.

Scurtele informații de mai sus arată atât posibilitățile pe care le au întreprinzătorii din România de a obține fonduri europene, indiferent că vorbim despre un start-up sau despre un ONG, cât și cuantumul acestora, pe filiere simple, în care UE vine în ajutorul celor interesați.

Orizontul 2020

Programul „Orizont 2020”, care dispune de un buget de circa 80 de miliarde de euro, are ca obiective principale:

•             consolidarea poziției deținute de UE în domeniul științific (cu fonduri de 24,4 miliarde de euro, dintre care 13 miliarde sunt destinate Consiliului European pentru Cercetare);
•             consolidarea inovației industriale (17 miliarde de euro) – inclusiv prin investiții în tehnologii-cheie, acces cât mai facil la capital și sprijin pentru întreprinderile mici;
•             abordarea principalelor provocări, cum ar fi schimbările climatice, transportul durabil, energia regenerabilă, securitatea și siguranța alimentară, îmbătrânirea populației (24,4 miliarde de euro).