Dan Barna, președintele Uniunii Salvați România (USR), este tranșant: eșecul referendumului pentru familie este o victorie a USR, românii au ignorat un risc imaginar și au arătat că trăiesc într- o țară europeană, tolerantă și modernă.
Într-un interviu acordat Reporter Global, Barna a spus că USR a fost pregătit pentru provocarea pe care a constituit-o referendumul tocmai pentru că, în urmă cu un an, partidul a plătit propriul preț intern pentru ca acum să nu fie luat pe nepregătite.
„USR a plătit un preț intern pentru asta, pentru că anul trecut dezbaterea a fost exact pe această temă și urmare a acestei dezbateri președintele fondator (Nicușor Dan – n.r.) a decis să-și dea demisia, iar eu am fost cel care a câștigat un referendum intern pe această temă dacă ar trebui sau nu să ne poziționăm pe acest subiect.
Liderul USR spune că partidul său a acționat încă de la început cu conștiința faptului că tema referendumului este una falsă, inutilă pentru societate, deoarece aspectul pe care inițiatorii și-au propus să-l reglementeze prin vot este pe deplin definit în Codul civil.
„USR a fost foarte ferm pe poziția că aceasta este o temă falsă, o temă inutilă pentru societatea de astăzi pentru că problema de fond este foarte clar reglementată de legislația în vigoare, aici nu este niciun dubiu: avem o Constituție care vorbește despre căsătoria între soți, avem un Cod civil care vorbește foarte clar de căsătoria între bărbat și femeie și dreptul lor asupra copiilor. Deci pe fond nu exista nicio problemă care ar fi trebuit rezolvată. Astfel că acest referendum, și în situația în care ar fi trecut, nu ar fi schimbat cu absolut nimic nici măcar o fărâmă de bucurie pentru vreun copil, femeie abuzată, pentru orice familie din România. Lucrurile ar fi fost identice și neschimbate. Referendumul era, din perspectiva noastră, doar un orgoliu al câtorva dintre noi care, având puterea prezentului, își propuneau să reglementeze o posibilă, imaginară, ipotetică problemă a generațiilor viitoare de peste niște ani.”
Barna admite că o parte din societatea românească ar putea fi conservatoare, ceea ce este firesc, însă a observat că referendumul a descris o Românie europeană, o țară europeană de secol XXI.
„România este o societate – cum este, de altfel, tot Estul Europei – destul de conservatoare în tradiții și valori la acest moment. Dar, în egală măsură, referendumul a arătat că România este o țară europeană de secolul XXI care acceptă Europa ca fiind valoarea implicită și firească și nu simte nevoia să facă pași înapoi – cum am declarat și imediat după rezultat – spre fantasme medievale și frici.”
Barna a criticat tentativa liderilor partidelor de la putere, dar nu numai, care au încercat să confiște tema referendumului pentru a crea iluzia unui fals pericol și a transmite un mesaj de teroare.
„Ceea ce au încercat Liviu Dragnea și PSD – și Tăriceanu și ALDE și celelalte partide, din păcate – a fost să vândă un mesaj de frică, un mesaj de teroare despre un risc imaginar. Amintiți-vă că a fost o campanie absolut grotescă. Adică în momentul în care s-a ajuns să li se spună oamenilor că se vor căsători trei bărbați cu patru femei și că bărbații se vor căsători cu fii și cu animale, ajungem într-o zonă atât de absurdă. Partea bună e că cetățenii au înțeles că este o bătaie de joc și că este o preocupare de a se muta atenția de la suferințele reale ale României care țin de lipsa infrastructurii, de o educație foarte slabă, de lipsa spitalelor regionale și nu numai a lor, de mizeria din spitalele existente și de toate celelalte teme care fac din România o țară din care tinerii decid încă să plece în număr foarte mare. Și, în loc să discutăm despre aceste teme care sunt o preocupare activă a cetățenilor, de zi cu zi, li s-a propus o temă artificială și falsă.”
Inutilitatea și inadecvarea temei referendumului pentru familie la problemele reale pe care cetățenii le au a fost evidentă pentru multă lume în chiar ziua votului, spune Barna.
„Chiar am o poveste interesantă. Noi, USR, am reușit să monitorizăm în 12.000 de secții desfășurarea procesului electoral – și asta a fost foarte bine, pentru că am asigurat și chiar am păzit votul, iar acesta a fost un lucru bun, suntem foarte mândri de capacitatea noastră organizatorică. Și, într-una dintre ele, dintr-un sat, după niște păduri, pe niște drumuri pline de noroi, după ce au ajuns colegii noștri să vadă cum funcționează treaba și să le aducă niște alimente colegilor noștri delegați, tot biroul electoral de acolo spunea că au venit la vot doar doi oameni din sat și ăia au spus că referendumul ăsta este o prostie că pe noi ne interesează să fie făcut drumul ăsta de pământ pe care ne chinuim de ani de zile și prin noroiul căruia mergem spre oraș de fiecare dată, decât să avem o discuție despre o problemă pe care nu o înțelegem. Iar în secția respectivă au votat doar doi oameni în două zile. Toți ceilalți săteni – care erau câteva sute, adică nu era un sat gol, era un sat normal – n- au venit la vot. Ne-au întrebat: «Pentru ce ne-ați chemat? Ne faceți drumuri? Nu. Și atunci, ce-i asta?» Oamenii au, din păcate, probleme foarte reale.”
Experiența relatată de voluntarii USR a probat, în opinia lui Dan Barna, ruptura de realitate a puterii de la București: „Avem, din păcate, un PSD și o echipă guvernamentală total rupți de realitate. Pentru că am văzut, după aceea, că s-au încercat explicații de genul: referendumul acesta nu a fost asumat politic. Cum adică nu a fost asumat politic dacă toate celelalte partide, cu excepția USR, au semnat protocoale cu Coaliția pentru Familie? Cât de ipocriți putem ajunge să fim?”
Dar referendumul a spulberat mitul partidului fără rețea în teritoriu, slab pregătit pentru a se replia în tranșeele electorale, lipsit ca atare de capacitate organizatorică. De altfel, insistă Barna, câștigul obținut în urma referendumului de USR este chiar demonstrația de abilitate organizatorică.
„Bucuria foarte mare, dincolo că USR a arătat că este un partid foarte organizat, că este un partid tânăr și în creștere și dinamic și capabil – spun asta pentru că ni s-a tot reproșat că, dincolo de opoziția parlamentară, nu avem capacitate organizatorică – am dovedit că de fapt avem una foarte mare: am fost singurul partid care a monitorizat votul, care a făcut o numărătoare paralelă care a fost mereu în cifrele pe care le-a dat BEC, cu diferențe de două-trei zecimi, și a arătat că sistemul a funcționat, că avem capacitate de organizare.”
Spre deosebire de puterea politică, Barna crede că românii au capacitatea de se adecva vremurilor moderne pe care le trăiesc, prin refuzul de a deveni intoleranți, dar au și capacitatea de a se implica civic. În plus, ei au refuzat să fie masa de manevră a oamenilor politici.
„Ceea ce m-a bucurat însă pe mine foarte mult este faptul că românii au arătat că ei sunt niște cetățeni europeni, moderni și toleranți. De fapt, acesta e mesajul. Au refuzat să cumpere o temă care nu făcea decât să împrăștie ură și frică și intoleranță. Acesta este beneficiul cel mai mare. Oamenii au refuzat să cumpere o temă care n-avea nicio legătură cu viața lor de zi cu zi. Au înțeles foarte clar lucrul acesta. De fapt, problema era că până acum – și aceasta este o schimbare foarte importantă – românii erau priviți de vechii politicieni ca niște mase de manevră pe care primarul sau preotul îi ia și îi duce așa, la grămadă, la vot. Acum s-a văzut, de fapt, că nu e deloc așa și că oamenii sunt foarte conștienți de puterea votului lor și că, de fapt, nu sunt o masă de manevră, că românii nu sunt niște calupuri pe care să le iei la grămadă la un ordin politic – acesta este lucrul cel mai bun. Iar acest lucru s-a întâmplat, consider eu, după 2015, după Colectiv, când o parte activă și dinamică a societății a înțeles că trebuie să se implice politic. Gândiți-vă că noi am avut la o săptămână și jumătate – în momentul în care am făcut apelul pentru delegați ca să facem monitorizarea aceasta paralelă – și au răspuns 12.000 de oameni. 12.000 de oameni au decis să se înscrie la apelul unui partid politic, să fie delegați în secții. Asta arată o conștientizare a necesității de implicare politică. Și acesta este elementul care, într-adevăr, este valoros. Câștigul de aici vine: că există oameni asumați, oameni care vor să se implice și există un partid care duce mesajul lor în parlament. USR din asta s-a născut, de fapt: din așteptarea oamenilor să existe un partid care chiar să preia vocea societății, să-i reprezinte. Și noi considerăm că ne-am achitat cu brio de acest obiectiv. La Ordonanța 13 am dus pancartele oamenilor din stradă la tribuna parlamentului și le-am arătat parlamentarilor PSD exact ce spune societatea. În 10 august am fost alături de diaspora în stradă și eu personal am încasat cinci valuri de gaz de-a lungul zilei și colegii mei în egală măsură, unii dintre ei au fost chiar răniți de aceste grenade cu gaz care au fost aruncate peste mulțime. Acum, la referendum, am supravegheat corectitudinea votului și asta a contat foarte mult pentru că am primit de la multe surse din tabăra PSD informații că prezența și monitorizarea i-a încurcat foarte tare în ceea ce aveau de gând să facă în furtul acestor voturi și asta a contat foarte mult. În campania „Fără penali” am bătut toată țara și am discutat cu oamenii la firul ierbii și din acele discuții ne-a fost mult mai ușor să ne poziționăm pe direcția de boicot și pentru a susține că nu participăm la acest referendum fals care nu rezolvă nimic și mută doar atenția de la Liviu Dragnea și abuzurile asupra statului de drept pe care le face României.”